fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Procurorii cer declasificarea unor documente în Dosarul Revoluției

de Mariana Bechir 7.11.2016

revolutieToate documentele care au o contribuție pentru a clarifica situația de la Revoluție trebuie declasificate, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Până acum, deși au existat trei dosare deschise pe acest subiect, procurorii militari nu au declasificat numeroasele documente secrete legate de cele întâmplate în decembrie 1989.

Acest lucru a fost constatat de Rodica Cosma, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de casație și Justiție, care a confirmat în iunie redeschiderea  dosarului clasat anul trecut.

Ce scria magistratul, în iunie anula cesta, referitor la superficialitatea lucrărilor din ultimul dosar Revoluția:

“Ancheta nu a identificat si audiat persoanele care exercitau comanda armatei, nu s-au stabilit in ce conditii s-a produs preluarea comenzii armatei, nu au fost identificati ofiterii in rezerva care au fost numiti la conducerea armatei, nu s-a stabilit daca s-a urmarit divizarea comenzii MApN, nu s-a stabilit in ce masura si daca a existat o preocupare pentru culegerea de informatii cu privire la situatia evenimentelor, nu au fost identificate persoanele din cadrul comandamentului militar, nu s-au stabilit atributiile persoanelor care au decis infiintarea acestui comandament, nu s-a stabilit identitatea persoanelor care furnizau informatiile celor care le transmiteau ulterior, cum se primeau, cine le verifica, nu au fost identificate persoanele care au incercat dezorganizarea conducerii militare, nu au fost valorificate informatiile rezultate din actele efectuate in cauza, nu s-a facut nici un demers pentru declasificarea documentelor cu caracter secret, nu s-a stabilit cine detinea tehnica necesara efectuarii diversiunilor, nu s-a solicitat opinia unor experti in aceasta materie, nu s-a facut o analiza privind activitatea fortelor repartizate in teritoriu si modul in care au actionat, perioada, efectivele, tehnica, comunicatiile, comanda.”

Luni, întrebat dacă va cere declasificarea unor documente despre care s-a vorbit în ordonanța de redeschidere a dosarului Revoluției, el a precizat: ”Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuție, toate documentele care au o contribuție pentru a clarifica situația de fapt la Revoluție trebuie declasificate”.

Săptămâna trecută, procurorii Secției Parchetelor Militare au dispus, în dosarul Revoluției, extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul infracțiunii contra umanității, a anunțat PÎCCJ.

Potrivit procurorilor, incidentele armate produse într-un număr mare de localități indică faptul că s-a acționat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv preluarea puterii de către noi lideri și legitimarea acestora.

Conform anchetatorilor, cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la cele comise după data de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul țării, potrivit dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

Anunțul de extindere a acuzațiilor:

Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare,  vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanitățiiprev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior.

Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri.

În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime“, preciza săptămâna trecută un comunicat al Parchetului General.

Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

Dosarul a fost clasat anul trecut, deși CEDO explicase din 2011 că nu se prescriu crimele împotriva umanității

Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clasat în octombrie 2015 Dosarul Revoluției, pe motiv că unele dintre fapte s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală.

Cele 709 de persoane decedate, 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane – rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume – și 924 persoane reținute, sunt fie victimele represiunii ceaușiste (pentru intervalul dintre 16 și 22 decembrie 1989), fie victime ale „derutei şi reprezentării greşite”, fie ale stresului și oboselii participanților la evenimentele de atunci, spunea PICCJ.

Era ultimul dosar în lucru legat de cele întâmplate în decembrie 1989.

Clasarea, infirmată în aprilie anul acesta

În aprilie, procurorul general interimar  a infirmat decizia de clasare a dosarului Revoluției, decizia din 2015, considerând clasarea din octombrie anul trecut ca fiind nelegală și netemeinică.

Motivele pentru care s-a decis redeschiderea dosarului fără să mai aștepte hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), unde se judecă contestația Asociației 21 Decembrie, care a atacat clasarea:

  • Nu a existat o preocupare reală pentru aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989.
  • Faptele au fost încadrate greșit.
  • Nu au fost luaţi in considerare factorii externi care au contribuit la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est
  • Procurorii nu au luat în considerare toate rapoartele şi mărturiile existente.
  • Nu s-a cerut raportul Comisiei senatoriale care a făcut mii de audieri şi a obţinut numeroase documente.
  • Deşi SRI a întocmit un document referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosar.
  • Nu s-au efectuat activităţi necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte.
  • Nu s-au făcut autopsii.
  • Nu au valorificat informații importante furnizate de numeroase lucrări, jurnale, cărți, monografii care se referă la acele evenimente.
  • Modul în care s-a făcut ancheta nu corespunde normelor Curţii Europene a Drepturilor Omului

Ulterior, Înalta Curte de casație a infirmat și ea clasarea, cerând redeschiderea dosarului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2016

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult