fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

La obiect

”Ungaria nu mai este o democrație” – Raport ”Nation in Transit 2020” al Freedom House. Evaluarea libertăților în Europa

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia coboară alarmant pe același drum, democrația în Balcani se deteriorează sub influența Chinei și Rusiei, iar UE nu… Mai mult

07.05.2020

Digital

În marș forțat către digitalizare – ce s-a făcut, ce e de făcut în continuare

Digitizarea este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în perioada stării de urgență. Statul român, dar și o serie de instituții, au… Mai mult

07.05.2020

Ritmul de îndatorare ne duce la 60% din PIB în 2025: profilul României în Raportul Comisiei pe ”deficitul excesiv”

de Marin Pana , 17.2.2020

România a fost pusă vineri, 14 februarie, în fața raportului Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv, după depășirea semnificativă a pragului de 3% din PIB la finele anului trecut.
Deficitul de 4,6% din PIB pe anul 2019 consemnat de țara noastră a declanșat procedura prevăzută de articolul 126 (3) din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

Raportul reamintește că România a fost plasată sub brațul preventiv al Pactului de stabilitate și creștere (abreviat SGP –Stability and Growth Pact în lb. englează) încă din primăvara anului 2017, după ce a înregistrat în 2016 o abatere semnificativă de la deja celebrul MTO (obiectiv pe termen mediu sau medium term objective în lb. engleză).

În lipsa unor măsuri care să readucă parametrii de echilibru financiar-bugetar, s-a ajuns în situația de a fi nevoiți acum să venim cu un plan mult mai clar de atenuare a dezechilibrului fiscal, care va fi suspus examinării la nivel european.

Din păcate, estimările pentru anii 2020 și 2021 sunt diferă deocamdată semnificativ între Bruxelles și București, cu observația că ecartul se majorează pentru anul viitor.

În context, ar fi de subliniat că estimarea CE în privința creșterii economice a României este și ea mai reținută în raport cu datele oferite Comisia Națională de Strategie și Prognoză (+3,8% în loc de +4,1% pentru anul în curs și, respectiv, +3,5% față de +4,2% pentru anul viitor).

Important este că s-a ajuns la concluzia că „România se confruntă cu riscuri ridicate de sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung, generate în principal de deficitele fiscale ridicate și costurile asociate cu îmbătrânirea” (în original „driven by high fiscal deficits and costs of aging”).

În marș spre pragul maxim de îndatorare: 60% din PIB în 2025

Surprinzător, documentul oficial al CE atrage atenția că, deși valoarea de 34,7% din PIB a datoriei publice a României consemnată în 2018 era departe de limita permisă (maximum 60% din PIB), deja în 2025 pragul de îndatorare de 60% din PIB ar urma să fie atins, pentru ca să se meargă spre 90% în 2030, în absența unor schimbări în politica economică. Iar asta cu observația că există sensibilități legate de creșterea economică, precum și de eventuale șocuri fiscale și ale ratelor de dobândă la înmprumuturi.

Situația este complicată de dispunerea indicatorilor tehnici urmăriți de CE.

Pe termen scurt, sub un an, indicatorul de stres fiscal (S 0) se încadrează în cerințe, dar cel pe termen mediu S1 arată o necesitate de ajustare fiscală de 5,7% din PIB pentru a păstra datoria în limita de 60% până în anul 2034. Este cea mai ridicată valoare a acestui indicator dintre toate statele membre.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Cât despre situația pe termen lung, situația este încă și mai problematică, indicatorul S 2 arată necesitatea unei ajustări fiscale de 8,8% din PIB pentru stabilizarea în perspectivă a raportului dintre datoria publică și PIB. Valoarea, din nou cea mai ridicată între toate statele membre, provine din poziția bugetară inițială (5,1 puncte procentuale), dar și din costurile în creștere ale îmbătrânirii populației (pensii și îngrijire medicală), care mai adaugă 3,7 puncte procentuale.

Costurile cu îmbătrânirea populației

În fine, raportul CE acordă o atenție importantă majorării pensiilor, arătând că, în locul majorării anterior stabilite prin lege s-a mers pe o creștere de 15% din septembrie 2019, încă 40% din septembrie 2020 și alte 6% din septembrie 2021, plus schimbarea modului de calcul prin raportarea uniformă la o perioadă de contribuție de 25 de ani în loc de 25 – 35 ani anterior. Chiar și cu revenirea din 2022 la indexarea cu 100% din inflație plus 50% din creșterea salariului real mediu, datele apar astfel în viziunea CE:

Se poate observa efectul tot mai important al modificării legislației în conformitate cu legile curente, care va conduce spre cheltuieli suplimentare de 3% din PIB în 2021 și 5,1% din PIB în 2022, în condițiile în care nu există o compensare corespunzătoare, prin creșterea veniturilor statului.

Astfel, răspunsul la raportul CE rămâne în sarcina celor care vor ajunge să ia decizii economice la nivel național și vor trebui să vină cu explicații.
Adică măsuri credibile, pentru a controla aceste derapaje fiscale și a le aduce înapoi spre cerințele de echilibru agreate prin tratatele europene semnate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.2.2020

Un raspuns

  1. maria
    19.2.2020, 8:56 pm

    totusi daca va pasioneaza atat domeniul macar jumatate de norma la CNPP sau MInisterul Muncii ar trebui sa va luati. Bineinteles in paralel cu BNR ca doar sa nu o sa renuntati la propriul venit

Lăsați un comentariu


Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 95 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult

Stiri

Liviu Rogojinaru, Ministerul Economiei: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat vor evita hazardul moral

Adrian N Ionescu

Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat pentru companii vor fi concepute astfel încât să le încurajeze să plătească taxele la stat și să se… Mai mult

Stiri

Calendarul bacalaureatului – înscrierile încep pe 3 iunie

Vladimir Ionescu

Înscrierile pentru Bacalaureat sunt programate în perioada 3 – 10 iunie, iar rezultatele finale, de după rezolvarea contestaţiilor, vor fi afişate pe 5 iulie, conform… Mai mult