Summit-ul de urgență a liderilor UE, de joi, pentru a afla cum să consolideze securitatea Europei, ar trebui să fie o șansă de a proiecta o demonstrație de unitate. Dar, în schimb, scrie Politico, problema cheltuielilor militare comune pare să fie generatoare de tensiune între Bruxelles și capitalele europene.
State UE se tem că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va exploata această criză pentru a extinde competențele Bruxelles-ului în noi domenii și pentru a-și consolida influența față de guvernele naționale.
Capitale europene se tem de apetitul pentru control al Ursulei von der Leyen
În timpul pandemiei de coronavirus, Ursula von der Leyen a preluat inițiativa achiziției centralizate de vaccinuri în numele statelor membre, iar la începutul războiului din Ucraina a preluat conducerea cu privire la sancțiunile Rusiei și livrările de arme pentru Kiev.
Liderii UE nu doresc ca acestă abordare centralizată să se întâmple din nou pe o problemă precum cheltuielile pentru apărare.
„Apărarea este încă o responsabilitate națională”, a declarat săptămâna trecută un înalt diplomat al UE, explicând opoziția țării sale față de un buget pentru apărare gestionat de Comisie.
Polonia și Finlanda, Ungaria și Slovacia – două tipuri de argumente împotriva Bruxelles
Țări precum Polonia și Finlanda, în special, doresc să protejeze apărarea de tentativele de depășire a atribuțiilor semnalate de Comisie.
„Polonia are o idee clară și dorința de a face acest lucru independent de Comisie”, a spus un al doilea diplomat european.
Opoziție față de planurile Bruxelles apare, dar cu total diferite argumente, și din Ungaria și Slovacia, state care nu doresc să ”antagonizeze” Rusia.
Tensiunile vor ajunge la apogeu în timpul reuniunii de urgență a liderilor UE din 6 martie, unde Ursula von der Leyen a spus că va prezenta un „plan cuprinzător de rearmare a Europei”.
Statele membre așteaptă propunerile Comisiei
Un proiect de document pregătit de guvernele UE pentru acea întâlnire, consultat de Politico, îndeamnă Comisia să acorde țărilor „fără întârziere” mai mult spațiu fiscal și să propună „surse suplimentare de finanțare” pentru apărare „la nivelul UE”, inclusiv făcând posibilă redirecționarea fondurilor pentru dezvoltarea regională.
Statele membre solicită executivului UE „să prezinte rapid propuneri relevante”. Comisia urmează să ofere diferite „opțiuni de finanțare”.
Efectul Trump și chestiunea cheltuielilor europene de apărare
Săptămâna aceasta, Ursula von der Leyen va prezenta modul în care intenționează să slăbească regulile UE de cheltuieli pentru a permite țărilor să scoată efectiv cheltuielile militare din limitele strict controlate ale deficitului bugetar de la Bruxelles, au spus mai mulți oficiali.
Inițiativa apare în timp ce blocul se confruntă cu temeri crescânde că Donald Trump va abandona Ucraina și Europa.
Cu toate acestea, țările UE sunt împărțite în legătură cu detaliile așa-numitei „clauze naționale de salvare” – un mecanism de urgență conceput pentru a reduce presiunea asupra țărilor care se confruntă cu nevoi sporite de investiții de apărare.
Nedumeriri legate de „clauza națională de salvare”
Ursula von der Leyen a spus că acest mecanism va fi aplicat „într-un mod controlat și condiționat” pentru a preveni cheltuieli masive în țările foarte îndatorate.
Statele conservatoare din punct de vedere fiscal, cum ar fi Germania și Țările de Jos, dar și Grecia, surprinzător, vor aplicarea limitată a acestei excepții p-regătite de Bruxelles în cazul țărilor care cheltuiesc deja mai mult de 2% din produsul lor intern brut pentru apărare, ca un stimulent pentru alții să atingă această țintă.
O propunere separată susținută de Polonia constă în acordarea de mai multă flexibilitate capitalelor naționale prin extinderea definiției cheltuielilor pentru apărare în normele UE.
În mod esențial, această opțiune ar permite țărilor UE să decidă în mod independent care investiții vor fi scutite de la calculul deficitului – limitând rolul de major al Comisiei și permițând eventual cheltuieli nerestricționate.
Surse europene spun că „Comisia va deține mai multă putere” dacăpropunerea Varșoviei nu se va concretiza.
Fondul de apărare și marea ăntrebare: cum se finanțează
Schimbarea regulilor UE de cheltuieli, cu toate acestea, va debloca finanțarea care este necesară pentru a satisface nevoile de apărare ale blocului.
Întrebarea cea mai mare cu care se confruntă guvernele este cum să se creeze un fond comun care să susțină investițiile în apărare pe termen lung.
Comisia a lansat săptămâna trecută un instrument UE pentru a susține programe cheie de înarmare pentru rachete, drone și apărare aeriană integrată.
Comisia nu a precizat deocamdată dacă instrumentul va fi finanțat prin datoria comună a UE. Guvernele cu deficite mari, cum ar fi Italia și Spania, susțin emiterea de datorii comune ale UE – efectiv bani gratuiti – pentru apărare.
O altă idee care a fost prezentată public de comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis implică reutilizarea a 93 de miliarde de euro în împrumuturi neutilizate dinMecanismul de Redresare și Reziliență.
Dar pentru unele țări, precum Polonia, o bancă specializată, în afara cadrului UE, ar fi o soluție mai atractivă. Asta ar permite unor țări precum Regatul Unit și Norvegia să se alăture eforturilor blocului și ar putea fi mai realizabile decât orice instrument la nivelul UE, care ar trebui să fie aprobat în unanimitate de cele 27 de guverne ale UE, inclusiv de lideri precum Viktor Orbán și Robert Fico.
(Citește și: ”Comisia alocă un mld. euro din Fondul european de apărare pentru dezvoltarea de tehnologii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
