Persoane care obțin venituri similare în România pot ajunge să suporte sarcini fiscale totale care diferă chiar și de până la șapte ori, în funcție de sursa acelor venituri, arată o analiză The Tax Institute. Diferențele apar din tratamentul fiscal distinct aplicat salariilor, dividendelor, activităților independente sau altor tipuri de câștiguri.
Pe baza acestei constatări, The Tax Institute propune un pachet de reformă fiscală care urmărește uniformizarea modului în care sunt tratate veniturile persoanelor fizice în România și introducerea unei „cote unice reale”, nu doar nominale, de 16%, aplicată unei baze consolidate de impozitare.
The Tax Institute și-a lansat studiul printr-un eveniment organizat joi la Banca Națională a României, la care au participat, alături de economiști și finanțiști, Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, Valentin Lazea – economistul-șef al BNR, Daniel Dăianu – președintele Consiliul Fiscal.
Analiza citată arată că actualul sistem fiscal este puternic fragmentat, cu reguli diferite pentru diverse tipuri de venit, ceea ce conduce la situații în care doi contribuabili cu venituri similare pot avea sarcini fiscale totale semnificativ diferite, în funcție de modul în care își obțin veniturile.
Spre exemplu:
- un salariat cu venit brut de 10.000 lei pe lună suportă o sarcină fiscală totală (impozit pe venit + CAS CASS) de 41,5% din venitul brut.
- un contribuabil cu venituri identice, structurate prin drepturi de proprietate intelectuală, suportă o sarcină fiscală totală de aproximativ 6%. Diferența este de 35,5 puncte procentuale — sarcina fiscală pe salariu este de aproape 7 ori mai mare decât cea pe venitul din drepturi de autor.
- un asociat unic al unei microîntreprinderi cu cifra de afaceri de 120.000 lei pe an și cheltuieli reale minime poate ajunge la o sarcină fiscală efectivă de 1–3%.
„Aceste diferențe reflectă exclusiv forma juridică sub care venitul este structurat — formă pe care contribuabilul o poate alege și modifica pentru a beneficia de o sarcină fiscală mai mică, lucru de altfel firesc”, notează autorii.
În acest context, The Tax Institute susține că principiul de bază al unui sistem fiscal echitabil ar trebui să fie acela că venitul total determină sarcina fiscală, nu sursa acestuia.
Cele 16 măsuri propuse de The Tax Institute
- Unificarea bazei de impozitare pentru toate veniturile persoanelor fizice.
- Introducerea unei cote unice reale de 16% aplicată acestei baze unificate.
- Integrarea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) în logica unitară de calcul a veniturilor.
- Eliminarea diferențelor de tratament fiscal între tipuri de venit cu natură economică similară.
- Eliminarea excepțiilor și facilităților fiscale aplicate selectiv.
- Tratarea unitară a veniturilor din muncă, indiferent de forma contractuală.
- Tratarea unitară a veniturilor din capital (dividende, dobânzi, câștiguri de capital).
- Reducerea fragmentării actuale a sistemului de impozite și contribuții.
- Eliminarea distorsiunilor dintre formele de organizare a muncii (salariat, PFA, dividende etc.).
- Lărgirea bazei de impozitare prin includerea tuturor veniturilor relevante.
- Simplificarea modului de determinare a venitului impozabil.
- Creșterea transparenței privind sarcina fiscală totală suportată de contribuabili.
- Asigurarea neutralității fiscale între formele de activitate economică.
- Reducerea numărului de regimuri speciale de impozitare.
- Crearea unui cadru fiscal stabil, previzibil și ușor de administrat.
- Principiul fundamental al reformei: venituri egale trebuie să genereze sarcini fiscale egale, indiferent de sursa lor.
Potrivit evaluărilor prezentate de The Tax Institute, implementarea unui astfel de sistem ar putea genera un impact bugetar pozitiv, cu un excedent estimat de minimum 4,74 miliarde de lei. Acest rezultat ar proveni, potrivit autorilor, din extinderea bazei de impozitare, reducerea excepțiilor și creșterea gradului de coerență și conformare fiscală.
Studiul integral poate fi consultat AICI.
470 de modificări în ultimii 10 ani ale legislației aplicabile veniturilor persoanelor fizice
Legislația fiscală aplicabilă veniturilor persoanelor fizice din România este fragmentată, inechitabilă și instabilă. Astfel, titlurile IV și V din Codul fiscal – cele care reglementează impozitarea veniturilor persoanelor fizice și contribuțiile sociale obligatorii – au suferit peste 470 de modificări în ultimii 10 ani, echivalentul a aproape 4 modificări pe lună, fiecare lună, fără întrerupere, potrivit studiului citat.
Doar cota de impozitare a dividendelor s-a schimbat de 7 ori în 22 de ani (5%, 10%, 16%, 5%, 8%, 10%, 16%).
Baza de calcul a CASS pentru veniturile din activități independente s-a modificat de 5 ori în 8 ani (2018-2026).
Regimul CASS pentru pensii s-a modificat de 7 ori în 10 ani, trecând de la impozitare, la scutire, la plata de la bugetul de stat, la scutire completă și din nou la impozitare, cu praguri diferite la fiecare iterație.
Veniturile declarate (și colectate), mult sub datele „din piață”
72% dintre persoanele fizice autorizate declară venituri medii nete de 380 lei/lună – sub nivelul pragului de sărăcie, pentru activități prestate de profesioniști (consultanți, IT-iști, arhitecți, contabili).
82% dintre proprietarii care declară venituri din închiriere raportează venituri medii de 160 euro/lună – într-o piață în care chiria medie a unui apartament cu două camere în București depășește 500 euro, notează specialiștii The Tax Institute.
40,7% din cele 702.691 de microîntreprinderi cu cifra de afaceri sub 100.000 euro declară pierderi egale cu cifra de afaceri – adică un nivel al cheltuielilor dublu față de venituri, ceea ce, pentru o companie funcțională, este matematic imposibil fără o componentă semnificativă de cheltuieli personale ale asociatului.
România colectează venituri fiscale totale de aproximativ 27,3% din PIB – penultimul loc în Uniunea Europeană, cu aproape 14 puncte procentuale sub media UE de 41,2%.
(Citește și: ”VIDEO / Ruxandra JIANU, Tax Partner, Biriș Goran Consulting & Cofondator, The Tax Institute: Sistem fiscal românesc este plin de măsuri contradictorii. Bolovanii legați de picioarele economiei naționale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
