Primele date despre bugetul pe 2026: Deficit de 6%, creștere economică de 1%, PIB de circa 2.045 mld. lei / Ministrul Finanțelor, optimist pe fondul execuției bune din 2025 – deficitul a fost de doar 7,7%

Bugetul pe 2026 va fi construit pe un deficit care va coborî ”spre 6% din PIB”, o creștere economică de 1% din PIB și un PIB de aproximativ 2.045 de miliarde de lei, a detaliat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
El s-a arătat optimist cu privire la bugetul din acest an, pe fondul execuției neașteptat de bune din 2025, care s-a încheiat cu un deficit de doar 7,7% din PIB (față de 8,4% ținta de la rectificare), ca urmare a renegocierii PNRR.
Săptămâna aceasta Guvernul va aproba plafoanele (limitele pentru anumite tipuri de cheltuieli), urmând ca Finanțele să continue discuțiile cu fiecare minister în parte, iar bugetul să fie aprobat la jumătatea lunii februarie, a mai precizat ministrul.

”Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privința țintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuțiile cu ordonatorii și cu Comisia, vom avea o țintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunțate anterior”, a declarat Alexandru Nazare.

În ceea ce privește coordonatele fiscale, ministrul a precizat că în elaborarea bugetului de stat nu sunt luate în calcul creșteri de TVA, nici pentru industria ospitalității și nici pentru alte domenii. De asemenea, în construcția bugetului nu se ține cont de eventuale modificări ale pensiilor magistraților.

Deficit cash de 7,7 din PIB în 2025

Ministrul Finanțelor a punctat că obiectivul pentru 2026 este de a avea un buget al relansării, al investițiilor.

”Pentru acest lucru proiectăm peste 10 mld. euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 mld. euro, aproximativ 52 mld. lei din PNRR, dintre care 7,2 mld. euro grant și 3,5 mld. euro împrumuturi.
Proiectăm 5 mld. euro cheltuială a ministerelor pentru fonduri de coeziune la care se adaugă încă 5 mld. euro fonduri europene destinate agriculturii. 20 mld euro pentru relansarea economică”, a explicat Nazare.

Cu privire la datele preliminare din 2025, ministrul Finanțelor a precizat că acestea indică un deficit bugetar cash de 7,7% din PIB, cu aproape un punct procentual mai mic decât proiecția, ceea ce face ajustarea fiscală pe care România o are de făcut în 2026 mai credibilă.

”Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic (…) este că am câștigat încrederea Comisiei Europene și am reușit să negociem PNRR, am așezat proiecte pe fonduri europene, finanțate prin împrumuturi și granturi, pentru 10 ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în coeziune și totalitatea acestor măsuri luate, în momentul în care au fost puse în operă și executate în buget la finalul anului 2025 au creat efecte importante. Cea mai mare parte a acestei economii față de țintă provine din renegocierea PNRR-ului”, a arătat ministrul.

Această economie provine și din alte economii făcute de ministere, economii la dobânzi și venituri în plus din economie, a mai adăugat el.

Grup de lucru în Coaliție pentru formulele de echilibrare a bugetelor locale

Ministrul Finanțelor a precizat totodată că în ședința coaliției de luni s-a decis formarea unui grup de lucru, din care fac parte primari de la toate partidele, pentru lămurirea formulelor de echilibrare a bugetelor locale.

”În cadrul coaliției care a avut loc ieri, la inițiativa primului-ministru Ilie Bolojan s-a creat un grup de lucru la care participă reprezentanți ai partidelor și primari din toate partidele. Obiectul acestui grup de lucru este să se pună de acord asupra formulelor de echilibrare care vor regla lucrurile. În momentul în care avem un rezultat în urma acestor discuții, este și un reprezentant desemnat al ministerului nostru care participă la discuții, vrem să începe cât mai curând, pentru a avea o formulă cât mai repede, o formulă agreată de toate părțile”, a detaliat Alexandru Nazare.

El a reiterat că majorarea taxelor a fost un jalon PNRR, dar și că vor exista discuții cu executivul european pentru a se găsi soluții așa încât bugetele locale să nu scadă în 2026.

Cu privire la economiile pe care vor fi nevoite să le facă ministerele în acest an, de circa 10%, Nazare a precizat că acest lucru va fi determinat punctual pentru fiecare ordonator de credite în parte, dar și că se vor lua în calcul și reducerile făcute deja și tipul de reduceri ce pot fi făcute.

”Împreună cu Ministerul Dezvoltării, care este și inițiatorul pachetului pe administrație, este în discuție să creăm o formulă prin care să stabilim modul în care această reducere se va face, punctual, pentru fiecare ordonator, o formulă în care să luăm în calcul și reducerile care au avut deja loc, pentru că sunt ordonatori care au operat reduceri față de acest 10% și tipul de reducere pe care pot să o facă. Au fost discuții preliminare cu ministerele, dar modul în care se va tranșa această problemă se va agrea într-o viitoare coaliție, vă spun stadiul până în acest moment”, a afirmat Alexandru Nazare.

(Citește și: ”Guvernul a început discuțiile pe Bugetul 2026 – Vicepremierul Tanczos Barna: Datoriile au scăzut, se fac economii, investițiile sunt la niveluri record”)

***