Viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, puse în dezbatere la sfârșitul săptămânii trecute, au generat un val de critici din partea specialiștilor și profesorilor. Cei mai duri sunt profesorii de istorie, care consideră că eliminarea unor ore de istorie va impacta formarea „cetățenilor responsabili și informați”, în condițiile în care alegerile au demonstrat că România are deja o problemă uriașă cu vulnerabilitatea la informații false.
Planurile-cadru vor intra în vigoare pentru elevii care încep clasa a IX-a în 2026 și ar trebui să răspundă nevoilor actuale de educație și integrare profesională.
Ministrul Daniel David a explicat că scopul modificărilor este de a personaliza educația și de a adapta curriculumul la realitățile contemporane, precum digitalizarea și nevoile pieței muncii.
O serie de critici apărute în weekend atrag atenția asupra posibilelor efecte negative asupra formării civice și intelectuale a tinerilor.
Principalele schimbări propuse în noul plan-cadru pentru liceu
Standardizarea structurii anului școlar:
- Clasele IX-XI vor avea 36 de săptămâni de școală, iar clasa a XII-a va avea 34 de săptămâni, indiferent de profil.
Ponderea trunchiului comun și specializarea progresivă:
- În clasele a IX-a și a X-a, trunchiul comun va reprezenta 65% din curriculum, iar materiile de specialitate doar 25%, pentru că în primii doi ani de liceu se pune accent pe cultura generală a elevilor. Ar putea exista aceleași materii în trunchiul comun, indiferent de profil.
- În clasele a XI-a și a XII-a, elevii vor avea o libertate mare de alegere a disciplinelor pe care îşi doresc să le studieze, astfel încât ponderea trunchiului comun scade la 35%, în timp ce materiile de specialitate cresc la 45%. Vor exista trei arii majore: Educaţie pentru sănătate, Autocunoaştere şi dezvoltare personală, Elemente de antreprenoriat.
Introducerea unor cursuri opționale noi:
- Vor fi disponibile cursuri cu teme precum antreprenoriatul, stilul de viață sănătos și autocunoașterea, oferind elevilor mai multă libertate de alegere.
Eliminarea limbii latine ca disciplină obligatorie:
- Limba latină nu va mai fi predată obligatoriu, iar gramatica va fi integrată în orele de Limba română.
Accent pe competențe-cheie:
- Planurile-cadru urmăresc dezvoltarea unor competențe precum alfabetizarea avansată, competențele digitale, STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), competențele civice și antreprenoriale.
Personalizarea educației:
- Elevii vor avea mai multă flexibilitate pentru a-și adapta parcursul educațional în funcție de interese și nevoi, printr-o ofertă diversificată de opționale.
„Istoria Evreilor. Holocaustul” şi „Istoria Comunismului din România”, aprobate prin lege, ar putea fi transformate în unităţi de învăţare la Istorie, pentru a mai simplifica orarul.
Cursurile opționale
Noul plan-cadru pentru liceu propune o varietate de cursuri opționale ce ar trebui să reflecte nevoile și interesele elevilor.
Printre acestea figurează:
- Antreprenoriat: Cursuri care învață elevii despre conceptele de bază ale antreprenoriatului și dezvoltării afacerilor.
- Stil de viață sănătos: Cursuri care abordează teme legate de nutriție, exerciții fizice și sănătatea mentală.
- Autocunoaștere și dezvoltare personală: Aceste cursuri sunt menite să ajute elevii să își descopere abilitățile și să își dezvolte competențele personale.
Sute de mesaje la Ministerul Educației, după publicarea planurilor-cadru
Ministrul David a explicat că dezbaterea planurilor-cadru pentru învățământul liceal a atras sute de mesaje pe adresa ministerului, ceea ce dovedește un interes crescut pentru acest subiect.
„Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg”, a declarat Daniel David, citat într-un comunicat transmis, sâmbătă, de Ministerul Educației.
În pofida unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare este încurajată autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a crește numărul actual de ore la anumite discipline.
Daniel David a repetat că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor, cu susținerea profesorilor, dar și implicarea părinților, astfel încât elevii să devină „buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață”.
De aceea. numărul de ore nu va mai fi distribuit unor discipline în primul rând de către minister, ci de către școală și de către elev.
„Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ)”, a spus Daniel David.
Eliminarea Istoriei din trunchiul comun – Facultatea de Istorie din UB avertizează: Subminează formarea unui cetățean responsabil și informat
Una dintre cele mai controversate modificări este eliminarea disciplinei Istorie din curriculumul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a.
Profesorii de la Facultatea de Istorie a Universității din București au avertizat că această schimbare ar putea duce la o formare insuficientă a tinerilor în domeniul istoric, riscând să-i transforme pe aceștia în „analfabeți funcțional” în ceea ce privește gândirea critică și cunoștințele istorice.
Într-un comunicat de presă transmis duminică, reprezentanții instituției avertizează asupra unor „probleme majore” și consideră că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a reprezintă o „eroare gravă”, ce va limita accesul multor elevi la o înțelegere profundă a istoriei naționale și universale.
„O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului.
Orele de istorie din învăţământul liceal au rolul de a consolida informaţiile şi competenţele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul şi viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze raţional realitatea socială înconjurătoare.
Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor şi a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învăţământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, aşa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, susţin ei.
Eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat, „decizie absolut surprinzătoare”
Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este ”o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.
„Gândirea şi cunoaşterea istorică fac parte din nucleul solid al educaţiei umaniste europene de secole, este fundamentul concepţiei noastre despre lume, societate şi cultură. Subminând importanţa sa în formarea unui cetăţean responsabil şi informat, capabil să înţeleagă complexitatea societăţii contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!”, mai susţin reprezentanţii Facultutăţii.
Scrisoare deschisă – Geografia ”a dispărut” dintre disciplinele de la clasele a XI-a și a XII-a
Disciplina Geografie ”a dispărut” dintre materiile studiate la clasele a XI-a și a XII-a, conform proiectelor de plan-cadru pentru liceu lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării, a atenționat, luni, Societatea de Geografie din România.
”Tocmai în timp ce Societatea de Geografie din România pregătește aniversarea a 150 de ani de la înființare și primește confirmările de participare a zeci de mari personalități geografice din întreaga lume, aflăm cu surprindere că Geografia a dispărut pur și simplu dintre disciplinele studiate la clasele a XI-a și a XII-a, conform noilor proiecte de plan-cadru pentru liceu, lansate în dezbatere publică. Geografia este disciplina care a pierdut după 1990 cele mai multe ore din învățământul preuniversitar, deși se vorbește tot mai mult de globalizare, de schimbări climatice, de revoluții industriale, de disparități teritoriale, de geopolitică, poluare, planificare teritorială etc.”, se arată într-o scrisoare deschisă a asociației adresată ministrului Educației și Cercetării, Daniel David.
Semnatarii solicită păstrarea Geografiei în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, ca urmare a importanței sale în formarea elevilor: ”gândire critică, înțelegerea lumii în care trăim, a naturii în general”.
”Cu diplomele și premiile câștigate la concursurile internaționale – olimpiade de Geografie, de Științe ale Pământului – putem înconjura, simbolic, întreaga graniță a României. Nicio altă disciplină nu a adus atâtea premii internaționale și atâta vizibilitate internațională pentru școala românească. (…) Inexplicabilă și tristă această decizie luată de un grup de așa-ziși experți, grup din care niciun geograf nu a făcut parte și, deci, nu au putut să-și prezinte punctul de vedere”, se evidențiază în scrisoare.
Conform semnatarilor, valori precum formarea unei culturi, a unei conștiințe identitare nu mai sunt posibile în condițiile în care Geografia nu mai este obiect de studiu la clasele a XI-a și a XII-a.
”Consecințele vor fi dramatice pe termen lung asupra formării elevului. Geografia este mai mult decât o știință despre Pământ și despre om. Geografia este o știință fundamentală între științele naturii, cu rol esențial în formarea deopotrivă a unei culturi generale, dar și a unor deprinderi practice utilizabile în viața de zi cu zi. Geografia este o știință aplicată care formează și dezvoltă respectul față de valorile democratice. (…) Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității”, a mai transmis Societatea de Geografie din România.
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării Bogdan Cristescu a explicat, luni, referindu-se la planurile-cadru puse în consultare, că nu a fost eliminată nicio disciplină, ci doar s-a modificat trunchiul comun>
”Unul dintre lucrurile pe care simțim nevoia să le precizăm este că definiția trunchiului comun a fost modificată. Deci, rugăm colegii profesori ca atunci când se uită în aceste planuri-cadru să nu se mai uite la trunchiul comun cu aceiași ochi cu care se uită la trunchiul comun în vigoare. Legea Educației a modificat trunchiul comun și atunci acest trunchi comun este valabil pentru toți elevii de liceu din România, spre deosebire de situația actuală, în vigoare, când trunchiul comun era caracteristic doar filierelor. (…) Prin propunerea de proiect de plan-cadru trunchiul comun este unic tuturor”, a explicat secretarul de stat, citat de Agerpres.
Societatea de Studii Clasice: Eliminarea limbii latine pentru elevii români este ”o barbarie”
„Plasarea latinei în CDEOȘ [curriculum la decizia elevului] echivalează, în situația României de astăzi, cu absența ei totală”, avertizează Societatea de Studii Clasice din România, într-un comunicat ce conține poziția organizației față de propunerea Ministerului Educației de a elimina latina din trunchiul comun și curriculumul de specialitate pentru elevii de la specializările filologie și științe sociale care o studiază în prezent.
Latina a figurează doar la specializările de la Vocațional – Teologic, sub formă de disciplină de specialitate (romano-catolici) sau opțională. Ministerul Educației a explicat că astfel de ore sunt posibile prin curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOS).
„Eliminarea limbii latine pentru elevii români este o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană”, acuză reprezentanții societății de studii clasice în comunicat, care poate fi citit integral mai jos în articol.
„La 35 de ani după Revoluția din 1989, acest plan-cadru ne întoarce, de fapt, la paradigma «Omului Nou» din anii ’50, ambalată acum în «descentralizare curriculară și creșterea flexibilității»”, acuză Societatea de Studii Clasice din România/
„Într-o țară în care o bună parte din politicieni au un nivel de cultură submediocru, reintroducerea limbii latine în școală ar fi oferit posibilitatea noilor generații de a recrea o clasă politică luminată și cu adevărat interesată de viitor”, mai menționează comunicatul.
„Prezența culturii umaniste în curriculum nu poate fi o opțiune a elevului, ci se impune prin asumarea de către statul român a misiunii sale fundamentale de a educa cetățenii, drept inclus în Constituția României”, precizează Societatea, într-un punct de vedere emis după publicarea spre dezbatere a noilor planuri-cadru pentru liceu.
Planurile-cadru nu vor afecta semnificativ numărul de norme didactice şi nici situaţia profesorilor titulari
Întrebat care este numărul profesorilor care nu îşi vor mai regăsi materiile în viitoarele planuri-cadru după care vor învăţa elevii de liceu începând cu anul şcolar 2026-2027, ministrul daniel David a răspuns:
”Discuţia nu a fost exact care este numărul profesorilor, fiindcă foarte mulţi (…) până când vor intra aceste planuri-cadru, unii ies la pensie, alţii intră în sistem. E foarte greu să faci acest calcul. Eu, ce am spus, este că, per ansamblu, pe sistem, numărul de norme nu scade, iar partea de titularizare, cei care sunt titulari, în principiu nu vor fi afectaţi, sau afectarea nu va fi una pe care să nu o poţi corecta prin măsurile care pot fi luate în cadrul unui judeţ, prin modul în care colaborează şcolile între ele”.
Este posibil ca la unele discipline ”lucrurile să funcţioneze altfel”, dar în sistem nu se modifică semnificativ numărul normelor didactice, a asigurat Daniel David.
Oficiali ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării prezenți la coferință auspus că la elaborarea planurilor-cadru s-a pornit de la ideea unei reforme în centrul căreia să se afle elevii, iar bugetul total de norme nu va scădea, ci va creşte, iar diferenţa se va vedea la ceea ce va fi în interiorul normelor.
Conform acestora, ”clasele a IX-a şi a X-a nu pun presiune pe norme” în ceea ce priveşte profesorii, schimbări semnificative apărând în ultimii doi ani de liceu, iar în acest context pot exista cursuri de recalificare sau formare pentru unii profesori, cursuri care ”să asigure un supliment de ore”.
(Citește și: Elevii care intră la liceu în 2026 vor susține un alt tip de Bacalaureat; cum vor arăta planurile-cadru pentru acest ciclu de învățământ)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Mie nu mi a folosit la nimic să învăț pe de rost istoria- orice fel de istorie. Nu îți folosește practic în viața de zi cu zi. Îți este utila doar sa afli cine sunt dușmanii strămoșilor tai, ce popoare criminale și jefuitoare au fost și care pe care a omorât. Macar de am înțelege asta din ce predau profesorii la liceu. Dar nici asta nu înțelegem cu mintea de liceeni. Vrem doar sa luăm mai mult de nota 4 ca sa nu ne facem de râs în comparație cu alții.
Nu învățăm istoria intr un mod logic, nici negru pe alb nu spun profesorii cine sunt marii criminali asupritori ai poporului român. Și măcar de am fi învățați istoria adevărată a României, nu falsificată!
F bine că se reduc orele, că oricum noi avem istorie fabricata. Minciuni peste minciuni.
Noi din școală doar suntem obișnuiți și obligați să ne sculam de dimineață că așa se face, ca sa ne obișnuim la programul de caca.t care TREBUIE urmat după ce am absolvit și Facultatea, anume: cca 35-40 de ani de sculat in fiecare zi la 6 a.m, ajuns acasă la 19-20 p.m. și să numim epuizarea asta bolnava, fericire. De ce? Pt că toată lumea face asta.
Nu îmi folosește la nimic să tocesc ore întregi despre Sumer și babilonieni. Noi nu suntem întrebați nimic, mă refer când am fost o data liceeni. Și dacă îți exprimi părerea ești pus la zid și înjurat. Apoi iei nota 4 și ieși din liceu cu traume că nu ai corespuns standardelor.
Ni se spune de către formatori de opinie sa nu ne comparam între noi , căci suntem diferiți, dar apoi, ca adult vomiți când auzi că, COMPETIȚIA a adus dezvoltarea oamenilor și că trebuie să fie competiție în economia de piață și oriunde in societate, între amici, colegi etc, deși competitia ne nenorocește oricum pe toți întrucât profitul și câștigul este urmărit, nu sănătatea și binele nostru.
Competiția in sine este anti prietenie, anti iubire, anti intr-ajutorare reciproca.
Oamenii cu vârste mari nu asculta și nu se asculta între ei și nu vor să știe nici ce au de zis cei de vârsta mai mica. Eu una știu că profesorii își băteau joc și se isterizau pe opiniile noastre în liceu. Erau dornici de pedepse, nu sa te sprijine sa înțelegi sau sa te încurajeze sa pui întrebări.
Cati dintre noi mai știu ce au învățat cu de a sila la istorie în liceu? Sau la geografie sau la matematica? Nimeni? Mai știi cate ceva doar din acea disciplina către care aveai nativ predilecție sau daca ai ajuns profesor în acel domeniu.
Nu mai știu nimic din istoria României. Absolut nimic. Nici anii domnitorilor români, nici bătăliile de la Călugăreni, nimic. Știu, se vor găsi multi sa injure pe aici, dar asta e realitatea multora dintre noi. Faptul că nu mai știu, deși i am învățat ca sa trec clasa, datele morții sau ale domniei ai celor mai importanti Voievozi, nu mă face să fiu mai puțin româncă ori să mă simt mai puțin romanca.
Voi puteti numi un fizician român? Am făcut un referat la liceu despre fizicienii români, am umblat la biblioteci pt asta, dar habar nu mai am ce am scris acolo, atunci. Mă face mai puțin românca? Mai puțin educata, deși nu dau in cap, nu escrochez, nu omor, nu înșel, nu am răutăți și pot discerne între bine și rău?!
Daca gândești – cum poți, ce poți, cat poți, ești taxat că îți exprimi părerea. Așa era și în anii 90+. Acum e si mai sinistru. Profesorii direct fac bullying elevilor (din surse).
Tot ceea ce glăsuiesc academicienii acum sunt niste idealuri. Anume chestia cu apartenenta, cu nu știu ce identitate și civism și gândire critica. Nu școala cu profesori isterici care nu ma sprijineau la nimic mi le a format, ci credința nativa. Bunul simț nativ. Înclinația către dreptate, nativa. Detestarea hoției, nativă. Etc.
E bine sa avem cultura generala dar să știm la ce ne servește, de cine / ce sa ne apărăm etc. De ce sunt obligat să învăț ceea ce învăț? Cu asta sa înceapă profesorii în liceu când predau elevilor.
Școala nu ne educa. Ne baga cunoștințe în cap cu forța și ne pedepsește daca nu le am tocit corect. Atât. (Habar nu am cate lacuri are Romania sau cate râuri. Nu mai știe nimeni, doar profesorii de Geografie. Dar daca vreau sa aflu, caut și aflu informația. Mă face mai puțin român? Sunt mai puțin civilizat că tastez in Google câte județe are Romania?)
Școala nu te face mai puțin lacom, mai puțin conflictual/categoric/razbunator, mai puțin escroc, hoț precum politicienii romani. Nu ai materii in care sa înveți să nu produci rău individului/individei cu care te culci.
Da, putem învăța istorie daca ea este predată concis și extras ideile principale care sa îmi folosească la ceva. Altfel, efectiv eu nu as mai vrea sa trec prin școală cu formatul din anii 90+. Nu mai vreau să învăț pe de rost despre crime, războaie, sclavagism, cum erau omorâți creștinii sau istoria celor două razboaie Mondiale, etc. Mă fac să vomit. Ca apoi, ca adult sa constat că raul din epoca sclavagista nu a fost eradicat in capitalismul nostru.
Suntem sclavi în colonie dar noua ni se dau lozinci cum că, daca nu cunoști istoria o repeți. Serios? Asta e cauza???
Sau unul nu va mai fi xenofob pentru că a tocit istorie?? Căci acesta este argumentul academicienilor revoltați. Îți vine să lesini de râs. Cetățenii se urăsc oricum între ei și străini și conaționali. Cică, nu avem gândire rațională și ne dam cu teorii conspirationiste și cu pseudo -stiinte daca nu tocim istoria in liceu sau gimnaziu. Ăsta da argument pt un tip de nivel academic! Cică e barbarie. Cred că barbarie mai mare sa vad lumea înconjurătoare in sărăcie, in boala și nedreptăți și lăsată așa de către bancheri și politicieni, nu cred că există!
Tinere, dacă citești aici, pe site, afla că ești mințit de toți, de mic copil! De adulți. Toți te mint! Nu ți spun ce este în jurul tau, nu te pregătesc de mic pt jungla din jurul tau la care unii contribuie (posibil și ei).
Profesorii Îți predau idealisme, utopii și astfel nu schimbi nimic. Cati profesori predau elevilor și studenților că noi suntem în democrație? Deși e minciuna?! Căci în realitate poporul nu alege decât un partid, iar partidul numește bipezii escroci care să conducă poporul, iar poporul suporta abuzurile cat scrie legea scrisă tot de altul, nu de popor.
Poporul nu e la putere.
Alții vin să ne impună ca religie știința, cică ea aduce lumina. Care lumina? Aia cu bombe nucleare, grenade, contaminări chimice, războaie tehnologice între state, vaccinuri care ne omoară lent, otrava din mancare prin chimicale, agonia din medicina alopata, experimentele din laboratoare asupra animalelor și oamenilor-cobai? De ce nu aflam de la profesori în liceu câți ani de Pace au fost pe Terra după anul 0? Sa ne spună de ce se urăsc bipezii între ei. Asta ar fi educativ!
Profesorii dau ei semnificații și importanța materiilor pe care le predau (istorie, latina, geografie), deși în plan real , la marea masă de elevi și viitori tineri adulți nu se potrivește cu rezultatul. Vad că pot supraviețui f bine si fără orele de latina de care am avut parte in liceu. Mai știu un dicton sau doua, atât. Barbarie, right?
Toți adulții-profesori își dau o foarte mare importanță.
PSD plus PNL și UDMR și USR ne au falimentat tara, ne au băgat în depresie din cauza veniturilor de caca.t și ne au abuzat pentru că nu au învățat Istoria României sau a evreilor?? Serios???
Apoi vin popii și ne spun sa facem copii ca sa fim fericiți. Deși suntem complet nefericiți intrucat relațiile umane sunt in mare parte nesănătoase. Părinți nefericiți cu copii nefericiți. Și dacă nu vrei copil căci nu vrei sa l vezi chinuindu-se ca tine într-o lume de rahat, vin popii și societatea sa te arate cu degetul.
Apoi suntem îndrumați către psihologi că am avea nevoie de terapie. Acolo afli despre problema TREBUIE. Ca nu TREBUIE și că acest fapt ne provoacă frustrări și să renunțăm la el. Ieși din cărțile de teorie psihologica și constați minciuna, căci suntem înconjurați de datorii și obligații inoculate peste tot, începând de la trebuie să plătești taxe și impozite și să te supui statului . TREBUIE sa faci copii sau TREBUIE sa faci pe plac soției/soțului din frica de pedeapsă sau că așa se face, că așa e frumos sau că asa vrea Dumnezeu, etc. Suntem complet înconjurați de TREBUIE, dar psihologii ipocriti ne spun că ne tratează de acesta.
Cea mai tare învățătură pe care o înțelegi este cum sa te simți vinovat, căci ți se induce constant vinovăție! Vinovăție că nu te supui, că nu corespunzi standardelor soției/soțului/ parintilor, nu te supui dogmei bisericii, societății, statului (care nu exista, e un concept la care suntem obligați să ne supunem).
Nu avem nici un fel de libertate!
Așa că, per total, la ce probleme de fond sunt, cui ii pasa de istorie sau de geografie sau de orice altceva ce cred ei că e important dpdv social să învețe la liceu??
Uman suntem praf!