Prețul țițeiului înregistrează a doua creștere săptămânală consecutivă, pe măsură ce perspectivele de pace în Orientul Mijlociu s-au diminuat considerabil pe fondul amenințărilor SUA cu „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și al atacurilor cu drone asupra rafinăriilor din Rusia.
Vineri dimineață, țițeiul Brent se tranzacționa la 93,50 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate urcase pe piața americană la 86,43 dolari pe baril.
Creșterea prețurilor a urmat unei postări pe rețelele de socializare a președintelui Trump, care a afirmat că SUA pregătește „un război economic și o izolare la o scară fără precedent” împotriva Iranului și unei declarații de joi a secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care a afirmat: „Este o dublă lovitură. Avem blocada (asupra Iranului) și vom impune cele mai dure sancțiuni din istorie.”
„Va funcționa în Iran și vom prăbuși acest regim. Este timpul ca aliații noștri și restul lumii să se decidă”, a adăugat Bessent, citat de Reuters. Detaliile campaniei de presiune economică vor fi dezvăluite luni, Reuters relatând că Statele Unite vor solicita sprijin pentru impunerea pachetului de sancțiuni din partea Chinei.
Ameninţarea preşedintelui american Donald Trump cu sancţiuni şi consecinţe economice pentru ţările care continuă să sprijine Iranul ar putea afecta o reţea importantă de parteneri comerciali ai Teheranului, de la China şi Emiratele Arabe Unite până la Turcia, Irak şi Pakistan, transmite Reuters.
China reprezintă principala miză, fiind de departe cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Peste 80% din petrolul exportat pe mare de Iran a avut ca destinaţie China, iar în 2025 achiziţiile chineze au fost estimate la o medie de 1,38 milioane de barili pe zi.
Pentru a limita expunerea la sancţiunile americane, în China s-a dezvoltat în ultimul deceniu un sistem de rafinării independente şi intermediari cu legături reduse cu SUA. Petrolul iranian a fost comercializat inclusiv ca provenind din Malaysia sau Indonezia, iar tranzacţiile sunt de regulă decontate în moneda chineză.
Washingtonul a intensificat deja presiunile. În aprilie, Trezoreria SUA a sancţionat o rafinărie independentă chineză pentru achiziţii de petrol iranian de miliarde de dolari şi a avertizat băncile chineze asupra riscului unor sancţiuni secundare.
Rămâne de văzut dacă China va sprijini SUA, având în vedere că este cel mai mare cumpărător de țiței iranian, iar Beijingul a declarat în repetate rânduri că sancțiunile nu sunt un instrument eficient pentru rezolvarea conflictelor geopolitice, nici în Orientul Mijlociu, nici în Rusia.
Strategia americană de izolare economică a Iranului ar avea astfel efecte dincolo de Teheran, punând în special China, Turcia şi Irak în faţa alegerii dintre menţinerea unor relaţii economice importante cu Iranul şi riscul unei confruntări cu sancţiunile Washingtonului.
„Ambele părți nu vor să cedeze, dar nu își permit să joace cartea tergiversărilor, pe fondul prețurilor la țiței care cresc în mod constant”, a declarat analistul IG Tony Sycamore, citat de Reuters.
În același timp, agențiile BMI și Fitch Ratings au anunțat că își vor revizui prognozele privind prețurile petrolului, având în vedere tendința de creștere puternică a cotațiilor de referință internaționale, impulsionate de cele mai recente evoluții din războiului din Orientul Mijlociu.
Cititi si: Petrolul Brent a scăzut sub 80$/baril, cel mai mic preț din ultimele trei săptămâni, pe fondul negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Carburanții din România ar trebui să se ieftinească în zilele următoare
***
Urmărește-ne pe Google News
