Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, care este și ministrul Economiei și Finanțelor din Grecia, s-a aflat vineri în vizită la București, unde s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Discuțiile au vizat inclusiv negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, competitivitatea, regulile fiscale, digitalizarea administrației fiscale și taxarea în UE.
În întâlnirea cu șeful statului, cei doi oficiali au discutat despre bugetul UE pentru perioada 2028-2034, Nicușor Dan reiterând poziția României în favoarea unui buget european mai ambițios, capabil să finanțeze atât noile priorități strategice ale Uniunii, cât și investițiile necesare pentru dezvoltare.
„Am avut astăzi (vineri – n.r.) o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițios, care să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei. Am discutat și despre digitalizarea administrației fiscale și despre măsurile prin care putem crește eficiența colectării și reduce evaziunea. Experiența statelor membre și cooperarea europeană ne pot ajuta să facem progrese mai rapide în această direcție”, a transmis Nicușor Dan după întâlnire, printr-o postare pe rețeaua socială X.
În ceea ce privește administrația fiscală, merită notat că Grecia, după decenii de zile de evaziune record (30 de miliarde de euro de ex. era neîncasarea în 2012) care au accentuat anii dificili ai crizei datoriilor, a crescut puternic conformarea voluntară prin măsuri de digitalizare și lansarea unor sisteme avansate de combatere a evaziunii, iar în prezent Grecia a ajuns din nou la excedente bugetare.
Ministrul Nazare: România și Grecia vor să își coordoneze pozițiile în Consiliile economice europene
Kyriakos Pierrakakis s-a întâlnit și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a anunțat intenția Bucureștiului și Atenei de a-și coordona mai îndeaproape pozițiile în negocierile europene.
„Cu Grecia avem o relație privilegiată, bazată pe încredere și pe o cooperare tot mai strânsă în dosarele economice importante pentru regiunea noastră și pentru Europa. (…) Kyriakos conduce astăzi și Eurogrupul, forul care coordonează politicile economice ale statelor din zona euro și care, în format extins, aduce la aceeași masă și statele din afara zonei euro, inclusiv România. Lucrăm împreună pe teme de interes direct, de la competitivitate și investiții până la piețele de capital, digitalizare și viitorul politicilor economice europene”, a transmis Nazare, printr-o postare pe Facebook.
Ministrul Finanțelor a prezentat Grecia drept un exemplu relevant pentru România, după ce aceasta a trecut prin criza datoriilor suverane și a revenit acum la excedente bugetare, subliniind importanța consecvenței reformelor, disciplinei fiscale și recâștigării încrederii investitorilor.
În același timp, Nazare a punctat că România trebuie să fie mai activă în negocierile economice europene și să își construiască alianțe pe dosarele care vor defini arhitectura economică a UE în următorii ani.
„Pentru România este important să fie prezentă tot mai activ în aceste discuții (despre viitorul politicilor economice europene) și să construiască alianțe strategice. Împreună cu Grecia putem susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și putem avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei. România și Grecia au interese comune și o relație pe care o putem transforma într-o voce mai puternică pentru regiunea noastră la nivel european”, a mai punctat Nazare pe Facebook.
Notă: Eurogrup+ e un forum care reunește miniștrii de finanțe din statele zonei euro și din afara acesteia, inclusiv România.
Negocierile privind taxarea și competitivitatea intră direct în disputa pentru noul buget al UE
Temele invocate de președintele Nicușor Dan și de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare sunt relevante în negocierile pentru bugetul multianual 2028-2034, pentru care Comisia Europeană a propus o anvelopă de aproape 2.000 de miliarde de euro.
O parte centrală a noii arhitecturi este Fondul European pentru Competitivitate, conceput pentru reducerea decalajului de inovare față de SUA și China și pentru finanțarea tehnologiilor și industriilor strategice. Propunerea Comisiei prevede pentru fond o anvelopă indicativă de aproximativ 234 de miliarde de euro, iar împreună cu Horizon Europe, componenta dedicată competitivității și cercetării, ajunge la aproximativ 409 miliarde de euro.
Fondul ar reuni 14 instrumente actuale și ar finanța, între altele, digitalizarea, inteligența artificială și semiconductorii, industria de apărare și spațială, tehnologiile curate, biotehnologia și materiile prime critice. Consiliul UE și-a adoptat deja în iunie poziția parțială de negociere asupra noului fond, însă dimensiunea financiară a acestuia rămâne parte a negocierii generale privind bugetul 2028-2034, în condițiile în care un grup de țări condus de Germania dorește tăierea bugetului de 2.000 de miliarde de euro propus de Comisie, câteva sute de miliarde, și rearanjarea desenului general al bugetului înaintat de executivul european.
Un Consiliu cu liderii europeni de state și de guverne, pe buget, va avea loc în 15-16 octombrie
Tema a fost abordată și la începutul lunii septembrie în timpul vizitei la București a președintelui Consiliului European, António Costa. După întâlnirea cu Nicușor Dan, Costa a arătat că viitorul buget trebuie să finanțeze simultan apărarea și securitatea, competitivitatea și inovarea, dar să mențină și politicile de coeziune și agricultură. El a precizat că UE urmărește încheierea unui acord asupra bugetului până la sfârșitul acestui an.
De notat că un Consiliu cu liderii europeni de state și de guverne, pe buget, va avea loc în 15-16 octombrie.
Pentru România, una dintre mize este ca accentul mai puternic pus pe competitivitate să nu reducă accesul statelor mai puțin dezvoltate la fondurile europene pentru investiții și nici finanțarea tradițională pentru coeziune și agricultură.
UE caută noi venituri pentru buget și pentru rambursarea datoriei din pandemie
În același timp, Comisia a propus mai multe noi „resurse proprii” ale UE, adică noi taxe/fluxuri de venit care să alimenteze direct bugetul european: venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul carbonului la frontieră, o contribuție pentru deșeurile electronice necolectate, o resursă bazată pe accizele la tutun/jocuri de noroc și o contribuție a companiilor mari care operează pe piața unică.
Comisia estimează că acestea ar putea aduce aproximativ 58 miliarde de euro anual, bani destinați atât finanțării noilor priorități europene, cât și rambursării datoriei contractate prin NextGenerationEU.
Rambursarea împrumuturilor contractate de UE pentru programul de redresare post-Covid începe în 2028, odată cu noul exercițiu financiar. Comisia a prevăzut pentru perioada 2028-2034 aproximativ 24 de miliarde de euro anual, respectiv 168 de miliarde în total, pentru plata principalului și a dobânzilor aferente componentei nerambursabile a NextGenerationEU.
(Citește și: Președintele Consiliului European, la București: „Trebuie să ajungem la un acord pe bugetul UE până la finalul anului” – Care sunt prioritățile României)
(Citește și: Germania cere reduceri de sute de miliarde de euro din bugetul UE: „Europa are nevoie atât de realism, cât și de reformă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
