Premierul Letoniei cere 7 mld. € de la UE pentru costurile suplimentare generate de războiul Rusiei

Premierul leton Andris Kulbergs (foto) cere Uniunii Europene 7 miliarde de euro din următorul buget multianual pentru a acoperi o parte din costurile suplimentare de apărare și impactul economic suportat de Letonia în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Politico.

Solicitarea vine înaintea alegerilor parlamentare din 3 octombrie, în contextul în care partidele care susțin o abordare mai puțin dură față de Moscova câștigă teren în sondaje. Letonia, aflată la câteva ore de granița cu Rusia, și-a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare după invazia rusă la scară largă și a fost afectată economic de sancțiunile impuse Moscovei și de prăbușirea relațiilor comerciale bilaterale.

Kulbergs a declarat că Letonia ar trebui să primească cele 7 miliarde de euro prin viitorul buget al UE, în cadrul fondului propus pentru competitivitate. Banii ar fi acordați suplimentar fondurilor europene deja destinate Letoniei și ar reprezenta aproape jumătate din cele 15,12 miliarde de euro pe care țara estimează că le va cheltui pentru apărare în următorii șapte ani.

„Ne ducem deficitul bugetar la maximum … și din această datorie plătim … apărarea întregii Europe”, a declarat Kulbergs. El susține că o parte semnificativă din banii cheltuiți pentru apărare se întorc în economiile statelor occidentale, prin achiziții de armament din Germania, Franța, Spania, Suedia și Țările de Jos. „Le alimentăm economiile”, a spus el.

Alegerile pot schimba politica față de Rusia

Nemulțumirea se regăsește și în campania electorală. Ainārs Šlesers, om de afaceri și politician populist, al cărui partid face parte din grupul Patrioții pentru Europa din Parlamentul European, susține că Letonia ar trebui să primească despăgubiri atunci când sprijină sancțiunile europene împotriva Rusiei.

Šlesers condamnă invazia Rusiei și afirmă că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue, însă consideră că impactul economic asupra Letoniei nu poate fi suportat la nesfârșit. „Pierdem bani … vorbim despre cum să sprijinim Ucraina, dar noi suntem o victimă”, a declarat el.

În opinia sa, atunci când sancțiunile împotriva Rusiei sunt reînnoite, Letonia ar trebui să primească sprijin financiar. Întrebat dacă acest lucru ar putea însemna retragerea sprijinului pentru prelungirea sancțiunilor, Šlesers nu a exclus posibilitatea, dar a evitat să amenințe explicit cu un veto. „Nu vreau să vorbesc despre un veto acum, cred că … vom găsi o soluție pașnică”, a spus el.

Kulbergs, reprezentant al centrului-dreptei, conduce în sondajele pentru alegerile din octombrie, însă viitoarea coaliție ar putea influența politica Letoniei față de Rusia. Partidul de extremă dreapta și favorabil Rusiei Sovereign Power, aflat pe locul al doilea, este considerat incompatibil cu principalele partide. Kulbergs nu a exclus însă o guvernare alături de partidul populist de dreapta al lui Šlesers, aflat pe locul al treilea.

Partidul de centru-stânga Progressives, clasat pe locul al patrulea și care speră să formeze o coaliție cu Kulbergs, avertizează că intrarea lui Šlesers la guvernare ar putea slăbi poziția dură a Letoniei față de Moscova.

„Sunt 100% sigur că politica externă a Letoniei față de Rusia se va înmuia în timp”, a declarat Andris Šuvajevs, candidatul Progressives pentru funcția de premier. El a indicat posibilitatea unor excepții de la sancțiuni pentru anumiți oameni de afaceri ruși și a unor schimbări de ton în cadrul guvernului față de Moscova.

Letonia rămâne unul dintre cei mai fermi susținători europeni ai Ucrainei, însă alegerile din octombrie readuc în prim-plan dezbaterea privind costurile economice și militare pe care țara le poate suporta pentru menținerea unei poziții dure față de Rusia.

4 miliarde de euro pentru Rail Baltica

Pe lângă cele 7 miliarde de euro pentru costurile de securitate și impactul economic al ruperii legăturilor cu Rusia, Letonia solicită cel puțin alte 4 miliarde de euro din următorul buget al UE pentru finalizarea porțiunii sale din proiectul Rail Baltica.

Linia feroviară ar urma să lege Estonia, Letonia și Lituania de Polonia și Europa Occidentală și să permită inclusiv transportul rapid al trupelor și echipamentelor militare către flancul estic al NATO în cazul unei crize.

Proiectul este confruntat însă cu întârzieri și creșteri puternice ale costurilor. Estimarea pentru Rail Baltica a crescut de la 5,8 miliarde de euro în 2017 la 23,8 miliarde de euro, ceea ce a dus la împărțirea proiectului în etape și la reducerea obiectivelor inițiale.

La Riga, problemele sunt vizibile în mai multe puncte ale orașului. O structură de beton destinată unei stații a rămas neterminată în apropierea aeroportului, iar în centrul capitalei un pod construit doar parțial traversează râul.

„Pentru mulți oameni, acesta este exemplul concret al modului în care proiectul Rail Baltica a fost gestionat atât de prost”, a declarat Šuvajevs, aflat sub structura neterminată.

Kulbergs este sceptic că termenul din 2030 pentru finalizarea proiectului poate fi respectat. „Trebuie să reducem toate lucrurile frumoase pe care ni le-am dorit”, a declarat premierul. El a calificat drept nerealiste estimările de cost prezentate de Lituania și Estonia și a spus, în glumă, că acestea ar putea ajunge în „Cartea Recordurilor Guinness” dacă proiectul ar fi realizat la respectivele prețuri.

Premierul leton susține că țara are nevoie de minimum 4 miliarde de euro din viitorul buget european pentru a-și finaliza porțiunea de cale ferată. Comisia Europeană a transmis însă că nu va exista un fond dedicat pentru Rail Baltica, proiectul urmând să concureze pentru finanțare cu alte proiecte în cadrul Facilității pentru Interconectarea Europei, în valoare de 51,5 miliarde de euro, precum și prin alte fonduri europene.

Presiuni și asupra airBaltic

Presiunile asupra conectivității Letoniei se extind și asupra transportului aerian. Compania aeriană de stat airBaltic, una dintre principalele legături ale statelor baltice cu restul Europei, se confruntă cu presiuni financiare după mai mulți ani de pierderi, iar guvernul de la Riga analizează modalități de redresare fără o nouă injecție semnificativă de bani publici.

Kulbergs a declarat că ar lua în calcul inclusiv vânzarea participației de 89% deținute de stat către un cumpărător străin, reducerea dimensiunii companiei sau atragerea unui investitor strategic. „Toate opțiunile sunt pe masă”, a spus premierul.

Pentru Letonia, mesajul transmis Bruxelles-ului este că eforturile de consolidare a apărării și de îmbunătățire a conectivității europene au devenit tot mai costisitoare, iar Riga consideră că o parte mai mare din această povară trebuie suportată la nivelul Uniunii Europene.

(Citește și: ”Tensiuni la granița NATO: Letonia doboară o dronă, iar Finlanda restricționează traficul în Marea Baltică”)

***