Premierul interimar Ilie Bolojan propune un pact politic pentru energie, care să fie discutat în această toamnă și menținut cel puțin câțiva ani, și anunță o serie de măsuri pentru reducerea dezechilibrelor din sistem: dezvoltarea proiectelor nucleare de la Cernavodă, finalizarea centralelor de la Iernut și Mintia, creșterea capacităților de stocare și modificarea contractelor de mandat ale conducerilor companiilor strategice din energie, astfel încât realizarea investițiilor să devină unul dintre principalii indicatori de performanță.
„În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Este nevoie de măsuri pe care le voi puncta încă o dată. Este nevoie de un pact politic care să fie menținut cel puțin câțiva ani pentru a putea vedea rezultate serioase”, a declarat el.
Bolojan a spus că pactul ar trebui discutat în această toamnă, începând cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie. Acordul ar trebui să urmărească, potrivit premierului, predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem, energie fără crize și un preț cât mai bun.
Premierul a pus situația actuală și pe seama lipsei unei strategii pe termen lung, a investițiilor insuficiente și a unor politici de personal care, în opinia sa, nu au promovat competența și rezultatele.
Bolojan susține, de asemenea, că viitoarele instalații fotovoltaice nu ar trebui să poată injecta energie în sistem fără să aibă asigurată și capacitatea de stocare.
Producția pierdută de la Cernavodă va fi înlocuită de grupul de rezervă de la Rovinari
Bolojan a afirmat că cei 600 MW pierduți prin oprirea Unității 2 de la Cernavodă urmează să fie înlocuiți prin producția fotovoltaică și eoliană, importuri și intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Potrivit premierului, grupul de la Rovinari va acoperi aproximativ jumătate din deficitul creat de oprirea reactorului.
„Cei 600 de MW pe care îi pierdem prin închiderea unității 2 de la Cernavodă urmează să fie înlocuiți. Am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală în condiții de criză a sistemului energetic”, a declarat Bolojan.
El a susținut că, în prezent, sistemul energetic nu are probleme de funcționare și a mulțumit consumatorilor care au redus consumul seara, precum și celor care au folosit instalațiile de stocare pentru a injecta energie în perioadele cu consum ridicat.
Premierul a spus că, în condiții normale, importurile de energie nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra facturilor.
Cernavodă: proiectul pentru creșterea debitului Dunării, condiție pentru reactoarele 3 și 4
Prima direcție indicată de Bolojan este dezvoltarea componentei nucleare, inclusiv proiectele reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Premierul a vorbit despre proiectul hidrotehnic care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche, astfel încât acesta să fie aproape dublat și să asigure cantitatea de apă necesară centralei.
Bolojan a anunțat că, vineri dimineață, a avut loc prima ședință a comitetului interministerial care analizează proiectul. Studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și proiectul are, potrivit premierului, toate avizele, inclusiv pe cele de mediu. Comitetul urmează să verifice dacă datele pe baza cărora a fost proiectat proiectul mai sunt fezabile, după care indicatorii tehnico-economici ar urma să fie actualizați și aprobați din nou, pentru a putea începe proiectarea și execuția.
„Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4 dacă lucrarea nu este realizată”, a spus Bolojan.
El a estimat că realizarea lucrării va necesita doi-trei ani și a precizat că finanțarea trebuie asigurată de la bugetul național.
„Asigurarea finanțării trebuie făcută din bugetul național. (…) Lucrarea este strategică și trebuie pusă în practică cât mai repede”, a afirmat premierul.
Bolojan a spus că pentru proiectele strategice pot fi găsite până la 200 de milioane de euro, iar alocarea pentru această investiție ar urma să fie făcută începând de anul viitor.
Iernut și Mintia, peste 1.500 MW
A doua direcție anunțată de premier este finalizarea investițiilor în centralele de la Iernut și Mintia, pentru producția de energie în bandă.
Bolojan a spus că a convenit cu conducerea Romgaz ca centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie la sfârșitul acestui an. În cazul centralei de la Mintia, privată, este prevăzută intrarea în probe începând din septembrie, treptat, în baza unui grafic convenit cu Transgaz și Transelectrica.
„Cele două centrale au o putere importantă care va depăși 1500 de MW. Reprezintă peste 20% din energia necesară sistemului național”, a declarat premierul.
Bolojan a adăugat că toate proiectele care țin de centrale pe gaz trebuie susținute.
Două scheme pentru dezvoltarea stocării
A treia direcție vizează creșterea capacităților de stocare, pe care Bolojan le consideră insuficiente în raport cu necesitățile sistemului.
Premierul a anunțat două scheme de finanțare. Prima urmează să fie definitivată săptămâna viitoare de Ministerul Mediului și are la dispoziție 80 de milioane de euro. A doua este gestionată prin Fondul pentru Modernizare și dispune de o sumă dublă, potrivit lui Bolojan.
„Urgentarea instalațiilor de stocare care sunt în faze avansate de finalizare trebuie să rămână o prioritate, în așa fel încât tot ce se poate termina cât mai repede posibil să intre în funcțiune, să nu stea luni de zile în avizare”, a spus premierul.
El a precizat că rezultatele acestor măsuri se vor vedea începând din 2027.
În același context, Bolojan a menționat solicitarea Ministerului Energiei ca în planurile de investiții ale companiilor de stat să fie inclusă hibridizarea centralelor prin montarea unor capacități de stocare. Potrivit premierului, managementul Hidroelectrica ar urma să pună în practică această măsură în perioada 2027-2028.
Fotovoltaicele noi, condiționate de stocare
Bolojan susține și modificarea regulilor pentru instalațiile fotovoltaice, astfel încât dezvoltarea producției regenerabile să fie însoțită de capacități de stocare.
În România sunt aproximativ 350.000 de prosumatori, însă doar o treime au instalații de stocare, potrivit datelor prezentate de premier. Problema, spune el, este că producția fotovoltaică este ridicată la prânz și scade dimineața și seara, tocmai când consumul este mai mare, ceea ce generează volatilitate și dezechilibre în sistem.
„Reglementările pe care trebuie să le adoptăm consider că trebuie să fie de natură a nu mai permite ca în viitor să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să injectezi în sistem fără să ai şi stocarea asigurată”, a declarat Bolojan.
Premierul vrea ca bateriile și invertoarele aferente să fie integrate într-o formulă de dispecerizare care să permită furnizorilor și operatorilor să folosească mai eficient capacitățile disponibile și să reducă aceste dezechilibre. Costurile generate de dezechilibre, a explicat el, ajung direct sau indirect în facturile consumatorilor.
Bolojan a susținut și încurajarea prosumatorilor să instaleze capacități de stocare, pentru ca energia produsă în timpul zilei să poată fi utilizată seara, când presiunea asupra sistemului este mai mare.
Contractele de mandat ale conducerilor companiilor energetice, modificate
O altă măsură propusă de premier vizează companiile strategice din energie. Bolojan consideră că toate contractele de mandat ale conducerilor acestora trebuie modificate, astfel încât realizarea investițiilor să fie unul dintre principalii indicatori de performanță.
„Un element important este să se modifice toate contractele de mandat la companiile strategice din energie, iar unul din indicatorii de bază să fie realizarea investiţiilor”, a declarat el.
Bolojan a explicat că, în prezent, obiectivele de mandat sunt orientate mai degrabă către profit sau alți indicatori pe care îi consideră mai puțin relevanți pentru rezultatele efective ale sistemului energetic.
În opinia premierului, profiturile mari ale unor companii au fost obținute în condițiile utilizării unor active în principal amortizate, fără ca acest lucru să fie însoțit de un nivel suficient al investițiilor.
„Realizarea investiţiilor înseamnă creşterea capacităţilor de producţie pe energie, înseamnă o eficienţă mai mare a actualelor instalaţii prin modernizarea lor, dar cel mai mult înseamnă creşterea valorii acestor companii în viitor”, a spus Bolojan.
El a cerut conducerilor companiilor să își asume responsabilitatea pentru licitații, discuțiile cu constructorii și respectarea termenelor pentru proiectele de investiții.
Bolojan cere competență în conducerea companiilor de stat
Premierul a legat investițiile de modul în care sunt selectate conducerile companiilor strategice din energie și a cerut ca numirile să se bazeze pe competență, nu pe clientelism sau loialități politice.
„Şi că ne place, că nu ne place, dacă ne uităm la CV-uri, la componenţa Consiliilor de Administraţie, Comitete de Supraveghere, vom vedea şi vom constata că componenta care este fundamentală, adică partea de competenţă şi de rezultate, a devenit secundară şi că au prevalat în acest domeniu celelalte criterii nesănătoase”, a afirmat Bolojan.
El a precizat că problema nu este susținerea politică în sine, ci lipsa de competență și asumarea insuficientă a responsabilității în funcțiile de conducere.
„Toată lumea politică trebuie să înţeleagă că, dacă vom avea oameni performanţi şi competenţi în board-urile acestor companii, vor avea de câştigat cetăţenii ţării noastre”, a mai spus premierul.
Potrivit lui Bolojan, aceste măsuri privind producția nucleară, centralele pe gaz, stocarea, investițiile companiilor de stat și conducerea acestora ar trebui să constituie baza pactului politic pentru energie pe care îl propune partidelor în această toamnă.
(Citește și: ”Prima seară fără energie nucleară: importurile au acoperit 27% din consum – bateriile au injectat cât un reactor – Guvernul lansează proiectul Bala 2, care va dubla debitul Dunării spre Cernavodă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
