Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai pentru că prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni, a declarat, joi, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, la semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și cel al Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, sau Porțile de Fier 3.
„Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, România are nevoie, în același timp, de capacități care să poată echilibra sistemul energetic atunci când producția variază.
„Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem”, a explicat Bolojan.
Prim-ministrul român consideră că Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea din punct de vedere al influenței asupra centralelor existente și al navigației pe Dunăre.
„Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane (…) și să țină cont de navigația pe Dunăre. România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitate energetică și competitivitate economiilor noastre. Îi mulțumesc doamnei ministru și colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog și pentru cooperare. Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună la proiecte energetice importante”, a mai spus prim-ministrul român.
Serbia a insistat pentru realizarea proiectului
La rândul său, ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, a mulțumit României pentru sprijinul acordat Serbiei pe parcursul său de integrare europeană, precizând că, până în prezent, comisia tehnică româno-sârbă a avut 104 sesiuni de lucru, cea mai recentă în septembrie 2025.
„Documentul pe care îl semnăm astăzi reprezintă un pas înainte important în continuare a cooperării noastre, un pilon esențial al asigurării securității energetice pentru cetățeni noștri, pentru economiile țările noastre. Proiectul reprezintă o inițiativă strategică ce va plasa regiunea noastră într-o poziție mult mai avantajoasă pe piața din Europa de Est. Această hidrocentrală va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinind astfel tranziția energetică și promovarea unui sector energetic mai curat.
Atunci când va fi construită, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare în această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa. De aceea, în acest sens suntem încântați să putem coopera cu România la acest proiect transfrontalier de importanță majoră”, a spus Dubravka Dedovic Handanovic.
Aceasta a menționat că, pe parcursul acestui an, Serbia va realiza „o planificare de alimentare și tehnică pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect”.
6 companii americane sunt interesate de construcția centralei
Ministrul Mineritului și Energiei de la Belgrad a adăugat că „Djerdap 3 sau Porțile de Fier III, așa cum îi spunem, este elaborat în conformitate cu Acordul strategic privind cooperarea în domeniul energetic semnat între Serbia și Statele Unite, care a intrat în vigoare în martie 2025”.
Ea a precizat că, deja, a fost lansat un apel de proiecte în acest sens pentru companiile care doresc să participe la construcția hidrocentralei, până în prezent șase companii înscriindu-se în procesul care este în derulare.
„În acest an, Serbia începe elaborarea documentației de amenajare a teritoriului, precum și a unei părți din documentația tehnică și de proiect, în timp ce grupul de lucru mixt înființat împreună cu partea română asigură schimbul periodic de informații și date tehnice esențiale pentru implementarea proiectului“, a declarat Dubravka Dedovic Handanovic.
„Serbia și România au început un nou demers de cooperare în sector energetic prin semnarea Memorandumului de înțelegere pentru construcția interconectorului de gaze naturale Serbia-România, cu o capacitate de minim 1,6 metri cubi pe an. De asemenea, avem o înțelegere între companiile naționale de producția a gazelor din cele două țări și pe parcursul următoarelor zece luni intenționăm să finalizăm o conductă de 31,6 km de la Mokrin până la granița cu România. Aceasta va permite conectarea Serbiei la coridorul de gaze BRUA”, a mai spus ministrul sârb.
Nicușor Dan a discutat despre proiect cu președintele Serbiei
Doar cu o zi în urmă, președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Serbiei, Aleksanda Vucic, în marja Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Șeful statului a precizat că cei doi lideri au convenit să extindă cooperarea bilaterală prin promovarea unor proiecte comune în domeniul conectivității și al energiei.
„O discuție bună astăzi cu președintele Aleksandar Vucic, în marja Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev. Am convenit să ne dezvoltăm în continuare relațiile, concentrându-ne pe proiecte de conectivitate și energie. Întrucât minoritățile noastre reprezintă o punte solidă între țările noastre, vom continua dialogul privind protejarea drepturilor acestora și conservarea identității lor culturale”, se arată în mesajul publicat pe X de Nicușor Dan.
O baterie uriașă cu o capacitate instalată de 2.800 MW
Acordul semnat joi deschide oficial calea pentru realizarea unui gigant hibrid pe Dunăre, o investiție de peste 2,63 miliarde de euro. Deși documentul oficial este semnat abia acum, demersurile diplomatice au fost marcate de o perioadă lungă de tatonări și negocieri purtate pe parcursul ultimului an.
Planul prevede o capacitate instalată de 2.400 MW, la care se adaugă 400 MW din surse regenerabile de energie eoliană și solară, ceea ce face din Djerdap 3 un gigant energetic hibrid și oficial cea mai mare „baterie” din Europa, cu finalizarea planificată până în 2038.
Lacurile care vor ține apa pentru punerea în mișcare a turbinelor care vor produce energia electrică ar trebui construite, în partea sârbă, în localitatea Dobra.
Serbia a finalizat deja studiul hidrologic și studiul preliminar de fezabilitate pentru proiectul Porțile de Fier 3, potrivit unor declarații făcute de Djedovic Handanovic în martie anul trecut, citate de presa locală.
Obiecțiile României față de proiectul Porțile de Fier 3
Acum doi ani, România a avertizat că construcția Portile de Fier 3 nu trebuie să pună în pericol stabilitatea centralelor hidroelectrice comune existente PF 1 și PF 2. Atunci, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent de pe Dunăre.
De aceea, sunt în curs discuții între ministerele de profil ale celor două țări și comisiile mixte ce evaluează consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului.
Pe lângă dimensiunea internațională, proiectul ridică de ani de zile întrebări cu privire la posibilul impact asupra mediului, precum și la metoda de finanțare și selecția contractorilor.
Nu se știe încă cine va răspunde în cele din urmă la cererea de oferte și în ce condiții vor fi aleși partenerii strategici. Este cert că Đerdap 3, pe lângă aspectele energetice și economice, va deschide și o discuție mai amplă despre poziționarea geopolitică a Serbiei, relația sa cu Uniunea Europeană și rolul marilor puteri în dezvoltarea infrastructurii interne.
Cititi si: Premierul Ilie Bolojan, mandatat să negocieze cu Serbia hidrocentrala Porțile de Fier 3, investiție de 2,6 mld. € – Garanțiile cerute de România – SUA sunt interesate de proiect
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Resursa folosita este apa Dunarii, care este in prezent folosita in mod egal de cele doua tari in cele doua hidrocentrale deja existente.
In esenta, sarbii vor sa foloseasca doar ei o parte din aceasta apa in a treia centrala, situata in amonte. Chiar daca acest lucru va determina o scadere a productiei centralelor din aval (alea comune), faptul ca productia si castigurile generate de centrala de amonte vor reveni – in totalitate sau doar preponderent – sarbilor va offseta pierderile lor. Nu si pe-ale noastre, fireste.
Exista si implicatii de natura mai profunda, strategica. In cazurile – tot mai frecvente, dupa cum se vede – unor secete prelungite, in care simplul acces la apa devine o resursa vitala, cei care o controleaza in amonte comanda muzica. Vorbind tot de energie, chiar si in prezent debitele tot mai scazute ale Dunarii creeaza la Cernavoda probleme care merg pana la oprirea unuia sau ambelor reactoare. Cu noua centrala sarbeasca devenita realitate, scapam de orice grija ca s-ar mai putea construi vreodata U3 sau U4.
Si-ar mai fi de povestit. Singurul punct comun al tuturor acestor scenarii este ca Romania e partea care are de pierdut din acest proiect.
Asa ca eu zic ca e bine sa se faca, musai sa ne mai luam o tzeapa.
De asemenea, e imperios necesar ca, in cadrul mai larg al acestui proiect, sa fie reconsiderat cazul lui Sebi, omul sa fie declarat nevinovat si sa i se plateasca (de buna seama de catre statul roman) daune morale de minimum 100 de milioane de euro.