Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a semnat amendamentele la legea educației ce interzic utilizarea telefoanelor mobile în școli și grădinițe. Interdicția va intra în vigoare la 1 septembrie 2026, cu excepția cazurilor în care utilizarea acestora este necesară în scopuri educaționale sau în situații de urgență.
Conform noilor norme, scrie agenția independentă de presă UNN, elevilor din școlile primare publice și private li se va interzice utilizarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive care permit comunicarea, înregistrarea audio sau video.
Interdicția se va aplica în timpul orelor, al pauzelor și al altor activități școlare.
De asemenea, aceasta se va aplica și activităților educaționale organizate în afara școlii, de exemplu, orele de educație fizică pe terenurile de sport în aer liber.
În plus, copiilor li se va interzice să aducă și să utilizeze dispozitive electronice în grădinițe, școli cu secții preșcolare și alte instituții de învățământ preșcolar, atât în incinta acestor instituții, cât și în timpul activităților organizate în afara acestora.
Excepțiile
În același timp, sunt prevăzute excepții. Elevii vor putea utiliza dispozitivele dacă profesorul consideră că este necesar pentru desfășurarea orelor sau evaluarea cunoștințelor, dacă este nevoie de o comunicare urgentă cu părinții sau în cazul unei amenințări directe la adresa vieții sau sănătății.
De asemenea, directorul instituției de învățământ poate permite utilizarea unui dispozitiv electronic dacă aceasta este legată de o boală, un handicap sau alte nevoi speciale ale elevului care necesită utilizarea unor echipamente speciale sau a unor aplicații mobile pentru monitorizarea stării de sănătate. Această excepție se aplică și copiilor de vârstă preșcolară.
Cazul Australiei – majoritatea adolescenților au continuat să intre pe rețele după introducerea interdicției
Autoritatea de reglementare a internetului din Australia a constatat că mai mult de 8 din 10 adolescenţi australieni continuau să utilizeze reţelele de socializare la trei luni după intrarea în vigoare a interdicţiei impuse de guvern privind accesul tinerilor sub 16 ani la aceste platforme, explicaţia fiind că societăţile care le operează nu au reuşit să implementeze verificări eficiente ale vârstei, relatează vineri Reuters, citat de Agerpres.
Agenţia eSafety, autoarea unui studiu prezentat vineri, a mai constatat că majoritatea copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani foloseau reţelele de socializare în luna martie la fel de frecvent ca înainte de intrarea în vigoare a interdicţiei, pe 10 decembrie anul trecut, în timp ce gradul de conştientizare a părinţilor cu privire la obiceiurile acestora a scăzut.
Continuarea utilizării reţelelor de socializare de către copii s-a desfăşurat în pofida faptului că procentul celor care deţineau conturi a scăzut de la 52% la 42%, înregistrându-se reduceri „semnificative din punct de vedere statistic” în special în cazul YouTube, Snapchat şi TikTok, se arată în raport.
„Majoritatea tinerilor sub 16 ani care aveau conturi pe reţelele de socializare înainte de începerea aplicării măsurii au reuşit fie să le păstreze, fie să creeze altele noi la pragul de trei luni, eşecul platformelor de a implementa măsuri eficiente de verificare a vârstei fiind citat drept motiv principal”, a precizat eSafety într-un comunicat.
Australia a introdus această interdicţie – o premieră mondială – din cauza preocupărilor privind impactul reţelelor de socializare asupra sănătăţii mentale şi fizice a copiilor şi tinerilor. Implementarea acesteia este urmărită cu atenţie de multe alte ţări care, între timp, au încercat să introducă propriile restricţii.
Înainte de interdicţie, aproape 86% dintre copiii chestionaţi au declarat că folosesc cel puţin o platformă cu restricţii de vârstă. Trei luni mai târziu, această cifră a rămas peste pragul de 81%, potrivit raportului.
Circa 58% dintre adolescenţi au spus că folosesc reţelele de socializare zilnic sau mai des, o scădere foarte uşoară faţă de procentul de circa 60% înregistrat înainte de interdicţie, a constatat studiul.
Aproximativ jumătate dintre copiii care şi-au păstrat conturile au declarat că platformele nu le-au verificat vârsta, acesta fiind principalul motiv pentru care au putut continua să utilizeze serviciile respective. Alţii au menţionat că în conturi figurau cu vârsta de 16 ani sau mai mult, ori că sistemele de verificare a vârstei au stabilit în mod eronat că depăşesc limita de vârstă.
Raportul, elaborat de un grup consultativ global format din cercetători universitari, a comparat datele colectate de la peste 4.000 de copii şi familii înainte de intrarea în vigoare a interdicţiei şi la trei luni după aceea. Este primul raport publicat în cadrul unui studiu pe doi ani, menit să evalueze rezultatele interdicţiei.
(Citește și: Australia – 4,7 mil. de conturi șterse, după eliminarea minorilor sub 16 ani de pe platformele sociale)
****
Urmărește-ne pe Google News
