Timp de aproape patru decenii, China a fost motorul care a alimentat ascensiunea industriei auto germane. Accesul la cea mai mare piață auto din lume a adus Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz profituri de miliarde de euro și le-a consolidat statutul de lideri globali. Astăzi însă, aceeași piață s-a transformat în cea mai mare vulnerabilitate a lor, potrivit unei analize Politico.
Constructorii chinezi, care ani la rând au învățat de la rivalii occidentali și au investit masiv în tehnologie, produc acum automobile electrice mai performante și mai ieftine decât cele ale mărcilor germane. În paralel, încetinirea economiei chineze și scăderea cererii au declanșat o competiție acerbă, în care atât producătorii locali, cât și cei străini luptă pentru supraviețuire.
Rezultatele financiare publicate în această vară confirmă amploarea crizei. Marile grupuri auto germane raportează pierderi de miliarde de euro, reduc personal și închid capacități de producție în Europa.
„Nu am mai operat niciodată într-un mediu atât de dificil. Iar riscurile continuă să crească”, a declarat Oliver Blume, directorul general al Grupului Volkswagen.
De la parteneriat profitabil la competiție directă
Începând cu anii 1980, Beijingul a permis constructorilor străini să intre pe piața chineză doar dacă acceptau parteneriate cu firme locale. Pentru companiile germane, condiția părea un compromis rezonabil: obțineau acces la sute de milioane de clienți, iar profiturile compensau din plin transferul de know-how.
În timp, însă, producătorii chinezi au recuperat decalajul tehnologic și chiar au depășit rivalii europeni în domeniul vehiculelor electrice. După pandemie, cumpărătorii chinezi au început să prefere mărcile locale, care oferă tehnologii mai moderne la prețuri mai accesibile.
„Constructorii germani pierd masiv în China și există riscul să nu mai reușească niciodată să recupereze poziția pierdută”, afirmă Pedro Pacheco, analist auto la Gartner.
Efectele se văd deja în Germania.
BMW va elimina aproximativ 8.000 de locuri de muncă până în 2027. Mercedes-Benz încearcă să majoreze programul de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână fără creșteri salariale. Volkswagen negociază cu sindicatele un amplu plan de restructurare care ar putea include până la 100.000 de concedieri și închiderea unor fabrici.
O problemă economică și politică
Criza industriei auto pune presiune suplimentară asupra economiei germane și creează dificultăți politice pentru cancelarul Friedrich Merz. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) folosește declinul industriei drept argument împotriva guvernului.
„Companii emblematice precum Volkswagen, Porsche sau Infineon înregistrează scăderi istorice ale profiturilor și pregătesc concedieri masive. Este dovada că dezindustrializarea Germaniei avansează”, a declarat Alice Weidel, unul dintre liderii AfD.
Alegerile regionale din această toamnă, în landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, vor reprezenta primul test electoral important pentru guvern după agravarea crizei din industria auto.
Europa, noua țintă a constructorilor chinezi
În timp ce vânzările din China se prăbușesc, producătorii chinezi își îndreaptă atenția către piețele externe.
Europa este una dintre principalele destinații. Pentru prima dată, China exportă mai multe automobile în Europa decât exportă Germania în China.
Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că în prima jumătate a anului 2026 vânzările mărcilor chineze în Uniunea Europeană au crescut cu 63%, ajungând la aproape 550.000 de vehicule și reprezentând aproape 10% din piață.
Presiunea nu este resimțită doar de producătorii germani. Renault și marca sa Dacia sunt afectate de concurența automobilelor chineze ieftine, bine echipate și tot mai apreciate de cumpărătorii europeni. În primul semestru al anului, Dacia a înregistrat o scădere de aproximativ 8% a vânzărilor.
Taxele suplimentare introduse de Comisia Europeană pentru automobilele electrice produse în China nu au reușit să încetinească semnificativ ofensiva producătorilor asiatici, iar modelele hibride plug-in rămân în mare parte în afara acestor măsuri.
Alianțe cu foștii rivali
În fața noii realități, unii constructori europeni aleg colaborarea în locul confruntării.
Stellantis produce deja automobile împreună cu constructorul chinez Leapmotor, iar Volkswagen analizează posibilitatea de a fabrica în Europa modele dezvoltate inițial pentru piața chineză.
Ideea este însă controversată. Potrivit analistului Matthias Schmidt, astfel de automobile riscă să fie percepute drept „mașini chinezești cu sigla Volkswagen”, ceea ce ar putea afecta imaginea brandului și ar încuraja cumpărătorii să aleagă direct varianta originală, mai ieftină.
Noi piețe și industria de apărare
Constructorii europeni încearcă să compenseze pierderile prin extinderea în India, America Latină și alte economii emergente.
Problema este că și acolo mărcile chineze au câștigat deja teren, în special pe segmentul vehiculelor electrice.
O altă variantă analizată este colaborarea cu industria de apărare. Volkswagen poartă negocieri avansate cu un producător din domeniu, mizând pe experiența sa în producția de serie.
Strategia nu este lipsită de riscuri. O parte dintre angajați se opun implicării în industria militară, iar Beijingul a demonstrat deja că poate răspunde prin sancțiuni comerciale împotriva companiilor europene implicate în sectorul apărării.
Industria auto germană traversează cea mai profundă transformare din ultimele decenii. Modelul care a adus prosperitate — producție în Europa, vânzări masive în China și dominație tehnologică — nu mai funcționează. China nu mai este doar cea mai importantă piață de desfacere. A devenit principalul concurent al constructorilor europeni, atât pe piața internă, cât și în Europa și pe piețele emergente.
(Citește și: ”Indicele PMI: Pentru prima dată în doi ani, sectorul manufacturier a intrat în teritoriu de expansiune. Economist: Este prea devreme pentru a vorbi despre o stabilizare a industriei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
