Platforma emblematică de achiziții comună de gaze a Uniune Europene a gestionat doar o mică fracțiune din cererea blocului comunitar, conform unor date care ridică îndoieli cu privire la extinderea acesteia la achiziții de minerale critice și hidrogen, scrie Financial Times.
Surse cu acces la cifre au precizat că platforma de achiziție comună, denumită AggregateEU și introdusă în plin apogeu al crizei energetice ce a urmat invaziei Ucrainei de către Rusia, a dus la contractarea a doar aproximativ 2% din cererea potențială.
Platforma a fost inspirată de coordonarea de succes a achizițiilor de vaccinuri de către UE în timpul pandemiei de Covid-19, utilizând dimensiunea pieței pentru a obține prețuri mai mici.
În cadrul schemei, Comisia Europeană a impus ca fiecare stat membru să se asigure că firmele locale participante depun comenzi echivalente cu 15% din obligațiile de umplere a stocurilor de gaze ale fiecărei țări. Achiziția efectivă de gaze a rămas voluntară.
În total, platforma a asociat cumpărători și vânzători de gaze pentru o cerere de 43 de miliarde de metri cubi, dar, conform a trei persoane familiarizate cu datele confidențiale, doar aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze a fost în cele din urmă contractat și raportat Comisiei.
Oficialii UE au subliniat că firmele nu erau obligate să raporteze date comerciale sensibile, astfel încât este posibil să fi fost încheiate mai multe contracte.
Cu toate acestea, numărul scăzut a provocat dezbateri cu privire la utilitatea instrumentului de achiziție comună, tocmai în momentul în care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, se angajează să îl extindă la mai multe materii prime în următorul mandat al Comisiei, care urmează să înceapă la sfârșitul anului.
„Trebuie să folosim puterea și dimensiunea pieței noastre pentru a asigura aprovizionarea. De aceea, voi propune activarea și extinderea mecanismului nostru de cerere agregată pentru a merge dincolo de gaze și a include hidrogenul și materiile prime critice”, a declarat von der Leyen în orientările sale politice pentru următorii cinci ani, publicate în iulie.
Cu toate acestea, companiile energetice participante au declarat că platforma a funcționat mai mult ca un instrument de asociere, decât ca un mecanism pentru agregarea cererii pentru a obține prețuri mai mici.
Grupul norvegian de petrol și gaze Equinor a declarat că mecanismul „nu a reprezentat o cale de acces către piață” pentru companie și că „într-o piață de gaze bine funcțională a Europei… este greu de văzut cum acest lucru se va schimba”.
O altă companie energetică, care a solicitat anonimatul, a declarat că platforma „nu a adus volume suplimentare pe piață… așa că nu și-a atins obiectivul”.
Aceasta a adăugat că „în timpul crizei, piața a funcționat destul de bine, cu un semnal de preț care a permis ca gazele să ajungă acolo unde era nevoie, astfel încât nu era nevoie de o platformă AggregateEU suplimentară”.
Ambele companii au declarat că participarea lor nu a dus la încheierea niciunui acord.
Andreas Guth, secretarul general al Eurogas, o organizație din industrie, a declarat că acest concept s-a confruntat cu două probleme: proiecțiile privind cererea pe termen lung de gaze în Europa erau incerte, având în vedere eforturile blocului de a reduce utilizarea combustibililor fosili, și legislația privind concurența în UE.
„Nu ne putem angaja cu adevărat în consorții decât dacă ni se acordă excepții de la regulile de concurență ale UE”, a spus Guth.
„Singurul avantaj al AggregateEU este că oferă acces pentru cererea mică, care ar putea întâmpina dificultăți în a ajunge pe piață”, a adăugat el.
Un diplomat senior al UE a precizat că guvernele au avut inițial probleme în a convinge companiile să se înscrie în proiectul de achiziție pentru a îndeplini cotele stabilite de Comisie.
În evaluarea sa asupra instrumentului, publicată în iunie, Curtea Europeană de Conturi a declarat că „nu a putut determina valoarea adăugată a platformei în raport cu platformele de tranzacționare a gazelor și nici nu a identificat o deficiență de piață pe care AggregateEU o adresează”.
(Citește și: ”Cristian Grosu / Europa Westfaliană, Europa lui Draghi și Europa României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
