Comisia Europeană plănuiește să mobilezeze 800 de miliarde de euro – sau aproximativ 4,5% din PIB-ul UE – conform celui mai recent program anunțat la Bruxelles, pentru a susține cheltuielile pentru apărare. Dar la o privire mai atentă a detaliilor se observă că pachetul de măsuri va fi mult mai dificil de aplicat în realitate. Deși el este funcțional pentru Germania, care și-a lansat deja propriul plan pentru reînarmare, nu va rezolva problema în țările cu spațiu fiscal limitat. Pentru aceste guverne, accesul pe piața de obligațiuni suverane rămâne principalul obstacol pentru a-și susține cheltuielile de apărare, scrie Ana Andrade, de la Bloomberg Markets Live.
Cea mai mare parte a finanțării, în jur de 650 de miliarde euro, urmează să provină din emisiuni suplimentare de obligațiuni suverane, UE relaxând normele privind gradul de îndatorare al țărilor membre. Restul de 150 de miliarde vor fi acordate guvernelor sub formă de împumuturi.
Pentru țările cu un nivel scăzut al datoriei este un program fezabil. Germania, de exemplu, și-a lansat propriul program de reînarmare finanțat prin emisiuni de obligațiuni. Însă pentru țările îndatorate, cu spațiun fiscal limitat, reacția piețelor va împiedica atragerea resurselor financiare, deoarece ambele opțiuni sporesc datoria publică.
În timp ce împrumuturile UE pot oferi o alternativă mai ieftină pentru creșterea datoriilor în unele cazuri, prețurile actuale de pe piață arată că amploarea economiilor ar fi limitată chiar și pentru țările cu un grad ridicat de spațiu fiscal. În final, acest lucru reduce drastic posibilitatea de a crește cheltuielile de apărare în cadrul Uniunii Europene.
Banca Europeană de Investiții este menită să joace un rol mai important în finanțarea programelor de apărare, deși aceasta se bazează, pentru început, pe cererea mai mare de schipamente militare din partea guvernelor. Regândirea alocărilor din bugetul multianul al blocului comunitar – o altă propunere – pare, de asemnea, dificil de adoptat din punct de vedere politic.
Liderii UE au susținut recent popunerile Comisiei Europene în cadrul unui summit extraordinar desfășurat săptămâna trecută, susținând de asemenea propunerea Germaniei de revizuire a regulilor fiscale ale UE. Analistul Bloomberg consideră că este un pas în direcția corectă, dar departe de a fi o măsură care să schimbe regulile jocului. Dacă mingea va rănâne în terenurile statelor membre, sunt mari șanse ca programul să eșueze în mare parte.
Relaxarea regulilor fiscale
La doar un an de la intrarea în vigoare a normelor fiscale ale UE, acestea nu mai par adecvate scopului actual. Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a propus pe 4 martie că statele membre pot invoca o clauză de salvare de la regulile fiscale pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare. Guvernele vor putea să se abată de la obiectivele de cheltuieli convenite timp de patru ani.
Decizia este un pas binevenit pentru o regiune care încearcă să câștige influență geopolitică, iar Comisia estimează că 650 de miliarde de euro ar putea fi deblocate în cheltuielile de apărare în acea perioadă. În timp ce cea mai recentă relaxare fiscală din Germania face ca UE să își atingă mai ușor obiectivul. Însă decizia nu reușește să rezolve problema de bază: lipsa spațiului fiscal al unora dintre state membre.
Solicitând guvernelor să își asume creșterea gradului de îndatorare, Comisia ignoră faptul că pentru multe țări, poziția lor fiscală fragilă – și riscul unei reacții a pieței în cotenxtul actual al ratelor dobânzii – le blochează posibilitatea de a se împrumuta și nu respectarea regulilor fiscale. Chiar și randamentul obligațiunilor germane, de referință pentru Europa, a crescut după anunțul privind planurile sale pentru majorarea cheltuielilor de apărare.
De asemenea, se pune întrebarea cum vor fi finanțate cheltuielile suplimentare pentru apărare printr-un program care conține o clauză valabilă doar patru ani. O amânare oferă guvernelor timp ca să își rearanjeze bugetele existente pentru a face față cheltuielilor mari de apărare, Dar este vorba doar de amânarea unei probleme nu rezolvarea acesteia. În realitate pentru a menține nivelul datoriei jos și nici să nu crească dobânzile ar fi necesare reduceri de cheltuieli în domenii sensibile (cum ar fi sănătatea și asigurările sociale), fie majorări de taxe și impozite – ambele fiind adevărate bombe pentru politicieni. Recunoscând dificultatea comperomisurilor care trebuie făcute, statele membre au cerut Comisiei să analizeze o revizuire mai amplă a regulilor fiscale comunitare.
Împrumuturi
Cea mai fezabilă paret a pachetului financiar este suma de 150 miliarde de euro pentru achiziții și investiții comune. La fel cum a făcut în timpul pandemiei, Comisia Europeană va emite obligațiuni comune și va canaliza banii către statele membre. Spre deosebire de obligațiunile din pandemie, acum orice transfer se va face exclusiv ca împrumut, ceea ce înseamnă că se va adăuga la datoria totală a aguvernelor.
Pentru țările care se confruntă cu randamente mari ale obligațiunilor proprii, așa cum este cazul României, împrumutul comun ar putea oferi o alternativă mai ieftină a datoriei. Problema este că lipsa unei piețe lichide pentru datoria UE înseamnă că aceste obligațiuni nu s-au tranzacționat la fel de favorabil pe cât se aștepta. Pe baza prețurilor actuale de pe piață, estimăm că ar oferi economii nesemnificative pentru țările care au randament bun al obligațiunilor – dacă cele 150 de miliarde de euro ar fi distribuite uniform între Spania, Franța și Italia, de exemplu, ar economisi aproximativ între 0,9 și 1,2 miliarde de euro în total pe opt ani (maturitatea medie a obligațiunilor emise de aceste țări).
economiile s-ar ridica la aproximativ 0,9, 1 și 2 miliarde de euro în total pe opt ani (maturitatea medie a datoriei în aceste țări). Acesta este departe de a fi un stimulent puternic pentru a-și asuma datorii suplimentare și reduce drastic șansele de preluare.Alte opțiuni
Șefa Comisiei, Von der Leyen a spus că se iau în considerare două opțiuni suplimentare: valorificarea activelor Băncii Europene de Investiții și utilizarea bugetului multianual al UE. Ușurarea regulilor de creditare ale BEI ar putea debloca bani suplimentari pentru cheltuielile de apărare, dar acest lucru nu ar avea un impact uriaș și, în orice caz, s-ar baza pe cererea guvernamentală mai mare de echipamente militare.
Reutilizarea fondurilor existente în bugetul pe termen lung al UE ar putea părea atractivă pentru statele membre constrânse din punct de vedere fiscal. Dar transferarea resurselor financiare de la politica de coeziune (o piatră de temelie a filozofiei UE) s-ar putea dovedi o provocare politică. În prezent, Comisia face eforturi pentru o rearanjare a priorităților pentru cheltuieli în bugetul multianual, deși orice modificare ar urma să aibă loc abia în 2028.
Cititi si: UPDATE/ Summit extraordinar la Bruxelles: Liderii UE discută despre sprijinul Ucrainei și reînarmare
***
Urmărește-ne pe Google News
