3 februarie, 2025

Tarifele vamale anunțate și apoi anulate de administrația Trump pe importurile din Canada și Mexic, care trebuiau să intre în vigoare marți, ar însemna o majorare indirectă a taxelor pe consum pentru americani și o potențială rupere a lanțurilor de aprovizionare de pe continentul nord-american, probabil cele mai integrate din lume.

Deși președintele american Donald Trump a amânat cu o lună tarifele de 25% pe importurile din Mexic și Canada, cele pe China (+10%) au intrat în vigoare, conform calendarului, la miezul nopții de luni spre marți.

Anvergura șocului pe partea ofertei, în cazul intrării în vigoare a măsurilor de taxare pe Canada și Mexic, era estimată de economiști să fie mai redusă comparativ cu șocul care a avut loc în pandemie, când închiderea forțată a economiilor a dus la o rupere a contractelor din mediurile de afaceri, dar având în vedere valoarea comerțului de pe continentul nord-american – circa 1,5 trilioane de dolari – o majorare universală a tarifelor de la practic zero la 25% risca să lovească și să antagonizeze puternic Canada și Mexicul.

Trump a amânat 30 de zile tarifele, timp în care să fie negociate noi înțelegeri comerciale


Statele Unite nu sunt invulnerabile, iar economiștii și grupurile patronale de afaceri din America au avertizat cu privire la efectele perturbatoare ale noilor tarife, care ar fi majora nu doar prețurile bunurilor finale, ci și pe cele ale bunurilor intermediare, ceea ar echivala cu o creștere a inflației resimțită și de producători – care în general transmit creșterile în prețurile finale.

Bursa americană a reacționat negativ, provocând temeri – dar a transmis mesajul către Trump. Măsurile administrației trebuie acceptate de piețe, altfel se riscă scăderi mari pe burse și volatilitate

Tarifele propuse de Donald Trump sunt mult mai mari ca dimensiune raportat la cele din precedentul război comercial al SUA, cel cu China, unde taxele vamale au fost majorate treptat și țintit pe anumite categorii de bunuri. Unul din puținele elemente pozitive, pentru SUA, este că mare parte din comerțul său are loc intern, iar economia este bazată preponderent pe servicii.

Dar țările vizate ar răspunde cu propriile măsuri de retorsiune, care ar putea să se îndrepte inclusiv spre  „măsuri non-tarife” la exporturi, cum anunțase deja Canada, iar aici vorbim despre minerale critice, restricții la exportul de energie și la accesul firmelor americane la achiziții guvernamentale sau la lucrări publice.

Totodată, riscul de recesiune pentru economia americană s-ar amplifica ca urmare a creșterii aversiunii la risc în piețele financiare, care, la nivel general, nu doar reflectă mersul economiei SUA, ci reprezintă un factor cheie cu input major asupra dinamicii efective a economiei.

În pre-market, indicele S&P 500 al bursei americane scăzuse cu 2% la un moment pe fondul includerii în prețuri a riscului de intrare în vigoare a tarifelor, care până acum nu fusese luat în serios de investitori. RBC capital Markets prognoza de exemplu o scădere de cel puțin 10% pentru bursa americană în scenariul intrării în vigoare a noilor tarife. Ulterior, după anunțul amânării tarifelor, piețele s-au calmat.


Tarifele reprezintă taxe pe consum, plătite parțial de consumatori și parțial de exportatori

Brad Setser, economist american la Council on Foreign Relations (CFR), explică faptul că tarifele de 25% ar echivala cu o majorare a taxelor pe consum de 0,8%, în condițiile în care importurile din Canada și Mexic reprezintă 3,2% din PIB-ul Statelor Unite.

Comparativ, tarifele aplicate pe parcursul anilor 2018-2019 pe importurile din China, care au avut un efect întins în timp, nu unul șoc cum se dorea acum, a fost de 0,4% din PIB. Totodată, exporturile americane către Mexic și Canada sunt echivalente cu 2,4% din PIB-ul SUA, mult mai mult comparativ cu alte țări, iar o reducere abruptă a comerțului grație noilor bariere comerciale s-ar reflecta rapid asupra PIB-ului celor 3 țări, în special în cazul Canadei.

Impactul pe inflație ar putea veni nu doar din scumpirile bunurilor finale, ci din ruperea lanțurilor de aprovizionare

O creștere a dolarului ar contrabalansa parte din impactul asupra consumatorilor americani, dar ar afecta exportatorii americani, în timp ce o depreciere a monedelor celorlalte țări ar contrabalansa parțial din impactul scumpirii exporturilor către America.


Taxele vamale pe Mexic și Canada cuprinzeau însă de 4 ori mai multe bunuri comparativ cu cele din 2018-2019 pe China, în timp ce tariful mediu ar fi mult mai ridicat. În plus, abordarea curentă diferă masiv față de cea din primul mandat al lui Trump, când bunurile de consum au fost per total ignorate.

Cronologia măsurilor tarifare ale SUA din 2018-2019 asupra importurilor din China:

  • Aprilie 2018: Propunere tarife de 25% pe importuri din China în valoare de 34 de miliarde dolari (Lista 1). Tarifele au intrat în vigoare în iulie 2018.

  • Iunie 2018: Alte 16 miliarde de dolari adăugate pe lista de importuri supuse tarifelor. Intrarea efectivă în vigoare a avut loc în august 2018.

  • Iulie 2018: Propunere tarife de 10% pe importuri în valoare de 200 de miliarde dolari, cu intrare în vigoare în septembrie 2018. În ianuarie 2019 s-a propus creșterea tarifelor la 25%, dar majorarea a fost amânată până în luna mai 2019.

  • Mai 2019: Propunere tarife de 25% pe alte importuri în valoare de 300 de miliarde de dolari. Ulterior, ca parte a Acordului comercial cu China (Faza I), SUA a impus tarife de 7,5% doar pe o parte din această listă și a scutit de tarife o altă parte.

Președintele american Donald Trump a declarat încă de vineri, extrem de clar, în cadrul unei conferințe de presă în Biroul Oval, că va impune în curând și noi taxe vamale la importul de produse europene.

Trump a spus că nu caută concesii nici de la UE și nici de la alte țări, fiind vorba despre o încercare de rebalansare a comerțului.

Trump a vorbit inclusiv despre tarife pe chip-uri, nefiind clar dacă se referă la taxe vamale pe importul de semiconductori din Europa sau Taiwan. Președintele american a avut recent o întâlnire cu CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, cel mai mare importator american de chip-uri brute din Taiwan (>90%), importuri de la compania taiwaneză Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), dar Trump nu a oferit detalii despre discuții.

Sub risc s-ar afla însă și alte bunuri intermediare asociate cu semiconductorii, conform declarațiilor lui Trump.

Urmează tarife pe cupru și medicamente și taxe vamale suplimentare pe oțel și aluminiu

Trump a anunțat vineri că, ulterior, ori în data de 18 februarie ori în debutul lunii martie, vizate de noi tarife vor fi importurile de oțel și aluminiu și, mai nou, cupru. Ținte mai ușoare și mai generale decât totalitatea importurilor din Canada și Mexic.

O altă țintă a președintelui protecționist este însă producția de medicamente, pe care Trump vrea să o relocheze prin alte viitoare tarife, din Europa, în America.

Economiștii presupun că taxele vamale mari vor duce la o creștere a prețurilor în SUA, dar Trump a minimizat orice potențială creștere a inflației, indicând că orice eventual puseu inflaționist va fi tranzitoriu.

Nevoia pragmatică a SUA de a reduce deficitul bugetar

În discurs, Trump a lăudat abordarea Statelor Unite, axată pe taxe vamale mari, de la începutul secolului 20, care au descurajat importurile și au încurajat producția internă, pe care Trump vrea să o stimuleze prin scăderea taxelor.

În prezent, importurile reprezintă 10% din PIB-ul SUA, iar o bună parte reprezintă importuri de materii prime, input-uri și materiale.

Pragmatic, veniturile bugetare din tarifele instituite la finalul secolului 19 de către McKinley au produs destule fonduri cât să se amâne introducerea unei taxe federale pe venit până în 1913.

În plus, grație faptului că SUA sunt cel mai mare consumator global de bunuri, inclusiv tehnologice, Trump vrea să crească tarifele pentru a revitaliza producția industrială a SUA, după plecarea fabricilor în China și în restul lumii, respectiv în țări cu costuri mici, inclusiv cu forța de muncă.

SUA are în prezent un deficit bugetar imens de 6,7% din PIB, respectiv un deficit nominal de 1,9 trilioane de dolari. Comparativ, în urmă cu mai mulți ani, deficitele bugetare se cifrau la 3% din PIB. Conform unor estimări ale Wall Street, Trump intenționează să crească veniturile bugetare ale SUA prin tarife, cu un plus adițional de peste 500 de miliarde de dolari, la care s-ar adăuga tăieri prin așa-numitul Departament pentru eficiență guvermentală (DOGE) de 200-300 de miliarde de dolari.

Nevoia de a reduce deficitul bugetar vine în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice a SUA au crescut masiv în ultimii ani, la peste 1 trilion de dolari, aceasta fiind cea mai mare componentă de cheltuieli bugetare ale guvernului federal al Statelor Unite.

Trump vrea să crească tariful mediu din SUA

Aplicate în forma lor brută, tarifele vamale propuse de președintele Trump ar crește rata medie a taxelor vamale aplicate bunurilor importate de Statele Unite ale Americii la un nivel mediu de 18%, de la puțin peste 2% în prezent, potrivit JP Morgan Asset Management.

Acesta ar fi cel mai ridicat nivel al tarifului mediu aplicat importurilor de la începutul anilor 1930, perioada celebrului tarif Smoot-Hawley, care a accentuat Marea Depresiune (1929-1933) și a adus la putere partidele fasciste în Europa.

De unde provine fascinația lui Trump pentru tarife vamale

Trump are o fascinație pentru tarife vamale și William McKinley, președinte al SUA între 1897 și 1901, supraintitulat „Regele Tarifelor” și considerat unul din fondatorii protecționismului republican la trecerea în secolul 20. Politicile protecționiste ale lui McKinley, sub formă de tarife și restricții comerciale, au produs o epocă de aur pentru industria americană, o evoluție similară cu ce s-a întâmplat în China, în ultimii 30-40 de ani.

Trump se vede de altfel un fel de William McKinley modern. Atracția lui Trump pentru tarife provine și din nevoia pragmatică de a umple cumva groapa bugetară pe care ar crea-o orice noi scăderi de taxe pentru firme (15% taxă pentru companii de la 21%), bogați și clasa de mijloc, pe care fostul președinte vrea să le implementeze.

„Pe măsură ce taxele vamale pentru alte țări vor crește, taxele pentru muncitorii și companiile americane vor scădea, iar un număr masiv de locuri de muncă și fabrici se vor întoarce acasă”, a declarat Trump luni, într-un discurs susținut în cadrul unei întâlniri cu republicanii din Camera Reprezentanților, la reședința sa Doral din Miami.

(Citește și: ”IARNA VRAJBEI NOASTRE (geoeconomice). CRONICILE Nr. 76. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

(Citește și: ”Războiul comercial – Donald Trump trage prima ”salvă de artilerie” cu tarife asupra Canadei, Mexicului și Chinei. Impactul și reacțiile”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: