Guvernele din zona euro se pregătesc pentru un an fără precedent pe piața datoriei suverane, după ce fondurile de pensii olandeze, printre cei mai mari cumpărători de obligațiuni guvernamentale pe termen lung, și-au schimbat modelul de pensii, reducând cererea pentru aceste instrumente financiare, avertizează The Economist.
Potrivit estimărilor firmei de administrare a activelor Amundi, țările din zona euro vor emite în 2026 obligațiuni suverane în valoare de 1,4 trilioane de euro, echivalentul a aproximativ 9% din PIB-ul zonei. În același timp, Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să reducă portofoliul său de obligațiuni cu 400 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că guvernele trebuie să găsească noi cumpărători pentru aproape 900 de miliarde de euro în obligațiuni.
Problema este agravată de schimbările din sistemul de pensii olandez. Până recent, fondurile de pensii din Olanda erau cumpărători majori de obligațiuni guvernamentale pe termen lung, reprezentând aproximativ două treimi din obligațiunile deținute de fondurile de pensii din zona euro cu scadență de peste zece ani. Aceste fonduri operau în mare parte în baza schemelor „cu beneficii stabilite” (DB – defined benefit), care garantează venituri fixe pensionarilor. Obligațiunile guvernamentale pe termen lung erau ideale pentru aceste scheme, oferind plăți aproape sigure.
Însă, începând cu 1 ianuarie 2026, fondurile de pensii care gestionează între 35 și 40% din activele totale olandeze au trecut la modelul „cu contribuții definite” (DC – defined contribution). Conform acestui model, pensiile nu mai sunt fixe, ci depind de performanța investițiilor fondului. Majoritatea schemelor rămase vor face tranziția începând cu 1 ianuarie 2027, iar toate schemele deschise pentru noi membri trebuie să adopte DC până în 2028.
Fondurile olandeze vor fi mai tentate să investească în active riscante, cum ar fi acțiunile, în defavoarea titlurilor de stat
Această schimbare reduce semnificativ stimulentul fondurilor de pensii pentru a cumpăra obligațiuni guvernamentale pe termen lung. „Sumele garantate oferite de obligațiuni pe termen lung devin mai puțin relevante pentru fondurile DC, care nu mai au obligații fixe pe mulți ani înainte”, a precizat Corine Reedijk, consultant de risc la Aon.
Fondurile DC sunt mai tentate să investească în active riscante, precum acțiunile, în căutarea unor randamente mai mari și, implicit, a unor venituri la pensie mai mari, chiar dacă mai volatile.
Analiza Băncii Centrale Olandeze arată că fondurile de pensii ar putea reduce deținerile de obligațiuni cu scadențe de peste 25 de ani cu 100–150 de miliarde de euro, o parte semnificativă din obligațiunile în valoare de 900 de miliarde de euro care trebuie plasate pe piață în 2026.
Efecte asupra obligațiunilor triplu A
Deoarece randamentele obligațiunilor se mișcă invers față de prețuri, vânzările vor crește randamentele.
Specialiștii avertizează că efectele se vor resimți în toată zona euro. Bob Homan, analist ING, estimează că vor fi afectate în special obligațiunile emise de țările cu rating AAA, precum Germania, Olanda, Norvegia și Suedia. „Vânzările masive vor ridica randamentele obligațiunilor, pentru că prețurile acestora vor scădea. O parte din acest fenomen a fost deja anticipată de piață, însă presiunea va continua în următorii doi ani”, spune el.
Creșterea randamentelor obligațiunilor pe termen lung va ridica costurile de împrumut ale guvernelor și ar putea determina miniștrii de finanțe să emită mai multe obligațiuni pe termen scurt, cu dobânzi mai mici. Totuși, obligațiunile scurte trebuie refinanțate mai rapid, ceea ce expune guvernele la riscul unor creșteri neașteptate ale dobânzilor pe termen scurt, de exemplu în urma unui salt al inflației.
Un alt risc este volatilitatea. Fondurile DB erau „investitori stabili”, pentru că cupoanele și principalul obligațiunilor erau rezervate pentru plăți viitoare. Înlocuitorii lor – fonduri DC sau hedge funds – sunt mult mai sensibili la preț și pot vinde rapid dacă alte active par mai atractive, ceea ce va face piața mai instabilă.
(Citește și: ”Fondurile de pensii private Pilon II – active de 195 mld. lei la final de noiembrie. 25% sunt investiții în acțiuni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
