România ocupă penultimul loc în UE la numărul de autoturisme per mia de locuitori, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pe baza anchetei întreprinse în 2024.
Cu toate că România a urcat o (singură) poziție față de 2019, România înregistrează cea mai accelerată creștere a parcului auto, respectiv a numărului de autoturisme de pasageri înmatriculate și încă în circulație, de +22% – de la 6,9 milioane de autoturisme în 2019 la 8,45 milioane în 2025.
Astfel, cu 444 mașini la mia de locuitori în 2024, față de 357 în 2019, România este devansată la mare distanță atât de țările dezvoltate precum Germania (590 de mașini la mie), cât și de câteva din țările comparabile – Polonia (611 mașini la mie) sau Cehia (608 mașini la mie), lucru surprinzător dat fiind nivelul de dezvoltare în urban relativ apropiat. Singura țară pe care o devansăm în toată UE la acest indicator este Letonia (424 la mie).
În același timp, suntem aproape la acest indicator de Bulgaria (484 mașini la mie) și foarte aproape de Ungaria (447 mașini la mie). Media UE a fost de 576 mașini la mia de locuitori, în 2024, România fiind la acest capitol la 77% din media europeană.
România, al doilea cel mai bătrân parc auto din UE – 36% din toate mașinile înmatriculate și încă în circulație au peste 20 de ani
Dacă în 2019 țara noastră nu apărea (încă) printre statele membre cu ponderile cele mai ridicate de autoturisme vechi (criteriul utilizat este ponderea celor de peste 20 de ani), dominat atunci de Polonia (37,9%), Estonia (31,5%), Finlanda (26,9%) și Lituania (22,6%), în 2024 România a ajuns pe podium, respectiv pe locul II în acest clasament – cu 36% din totalul autovehiculelor de pasageri aflate în circulație la o vechime de 20 de ani sau peste.
Evoluția este din nou una surprinzătoare și indică spre o probabilă subdimensionare a programului Rabla – prin care, în cei 20 de ani de la debut, s-au casat peste 1 milion de mașini și s-au cumpărat peste 700.000 de mașini noi. Neglijarea scoaterii mașinilor vechi este un fenomen observabil și în Estonia sau Finlanda, țări care, la fel ca România, au înregistrat o deteriorare la capitolul vârstă parc auto.
Pe de altă parte, Polonia a înregistrat o îmbunătățire a acestui indicator, ponderea autoturismelor mai bătrâne de 20 de ani coborând în ultimii 5 ani cu 7,8 puncte procentuale, la 29,9%.
Dublu tăiș: Cea mai mică pondere a mașinilor noi în total parc auto. Urmează taxe mai mari pe mașinile vechi și poluante
La polul opus (autoturisme mai noi de 2 ani), figurează Luxemburg (20,2%), Germania (15%), respectiv Suedia și Belgia (13,7%).
Din prelucrarea datelor Eurostat pe categorii de vechime, rezultă că România are o pondere de autoturisme noi de doar 3,4%, în scădere de la 4,2% în 2019 – cea mai slabă clasare din UE. În același timp, ponderea mașinilor cu vârsta până în 5 ani este de aproximativ 8,2%, iar cea a mașinilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani este de 14,5%.
Mai bine de 80% din mașinile din România se încadrează la casare prin Rabla
Amintim că România s-a angajat prin PNRR, iar apoi Guvernul Bolojan a întărit acest angajament cu implementare ulterioară de la 1 ianuarie 2026, să schimbe baza de calcul la impozitele pentru autovehicule și clădiri. În zona de autovehicule, vorbim despre o nouă taxă, axată pe mașinile care poluează mai mult, care va acționa și în sensul descurajării învechirii parcului auto.
Creșterea taxelor pe automobile – taxă locală, care ar trebui să sprijine și echilibrarea veniturilor UAT-urilor – se va resimți pe toată linia de autovehicule, dar în mod special pe mașinile cu norme de poluare mai vechi. Stimulent fiscal (taxă redusă sau zero) ar urma să primească mașinile cu propulsie nepoluantă.
În orice caz, potrivit statisticilor Eurostat, mai bine de 80% dintre mașinile care circulă la noi se încadrează pentru valorificare la Programul Rabla (vechime de 8 ani sau mai mult).
Partea pozitivă: Înmatriculările noi de mașini cu propulsie alternativă le depășesc pe cele de mașini diesel
O dinamică pozitivă care s-a accentuat în ultimul an și jumătate este scăderea accentuată a înmatriculărilor de mașini pe diesel și creșterea accelerată a celor cu propulsie alternativă (electrice și propulsie hibridă, unde discutăm de motorizări benzină/electrice).
România este parte din grupul de 11 țări unde piața auto evoluează pozitiv în acest sens. Dinamica va fi sprijinită în următorii ani în contextul în care și programele Rabla vor interzice de la subvenție, din acest an încolo, motorizările diesel.
Astfel, ponderea vehiculelor noi înmatriculate pe benzină (include și hibridele) în România, în 2024, a fost de 68,2%.
În Polonia, ponderea acestora a fost de 76,1%, în Cehia de 67,5%, în Germania de 61,7%, iar în Suedia de 54,6%. În plus, ponderea înmatriculărilor de autovehicule cu motorizări alternative a fost de aproximativ 18% în 2024.
Per total, în UE, numărul autovehiculelor pur electrice a crescut accelerat în ultimii ani, de la sub 1 milion în 2019 la 5,9 milioane în 2024, cu o pondere totuși minusculă, de doar 2,3% din totalul autovehiculelor de pasageri din țările UE, de 259 milioane de autovehicule.
(Citește și: ”China ante portas: Intrare agresivă a Chinei pe motoarele de creștere românești – sectorul auto și comerțul”)
(Citește și: ”Programul Rabla pentru autoturisme – reluat doar pentru persoane fizice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
