cursdeguvernare

vineri

4 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Optimism total la Ministerul Finanțelor – Desenul în ”V” după care ar urma să-și revină economia

5 mai, 2020

Economia a înregistrat o contracție de circa 15% în trimestrul al doilea din 2020, reiese din proiecțiile Ministerului Finanțelor Publice (MFP), prezentate marți de ministrul Florin Cîțu, însă scenariul privind evoluția PIB-ului în a doua parte a anului este ceva mai optimist, indicând o revenire în ”V” a activității.

Ministrul este de părere că până la sfârșitul lui 2021, economia României va recupera pierderile generate de criza sanitară și chiar va crește peste nivelul de la începutul anului.

”Vedem în trimestrul doi din 2020 o scădere abruptă a economiei, ceea ce este normal. Este normal pentru că am luat decizia ca oamenii să stea acasă, să fie sănătoși și să le plătim șomajul tehnic și, pe de altă parte, să susținem companiile prin IMM Invest. Revenirea, pentru că aici este partea cea mai importantă, se bazează atât pe informații pe care le-am luat din economie cât și pe informațiile pe care le avem de la modele noastre macroeconomice”, a declarat Florin Cîțu, în cadrul unei conferințe de presă.


El a argumentat că proiecțiile ministerului se bazează pe structura economică a României, dar și pe modul în care a răspuns aceasta la măsurile guvernamentale implementate în contextul crizei (în principal șomajul tehnic și IMM Invest). Serviciile și industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos, în condițiile în care acestea au o contribuție substanțială la economie.

În acest context, viitoarele măsuri pe care le are în vedere Guvernul vor fi direcționate către zonele cu valoare adăugată mare, astfel încât acestea să producă efecte în lanț în economie.

Aici trebuie să punem resursele în perioada următoare. Resursele trebuie redirecționate prin programele pe care le vom face acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare. Aceste măsuri trebuie să fie targetate. Măsurile din martie și aprilie nu au avut filtre. Au fost măsuri pentru a susține economia, locurile de muncă, capacitatea de producție. În partea a doua trebuie să fim foarte atenți cum direcționăm aceste resurse pentru că vorbim de bani publici”, a precizat ministrul finanțelor.


El a adăugat că există mai multe motive care i-au determinat pe specialiștii din minister să vadă revenirea economiei în ”V”, în ciuda unor predicții mai pesimiste înainte de specialiștii din bănci, instituții financiare internaționale sau agenții de rating.

Argumentele în favoarea revenirii în ”V”

În primul rând, este vorba despre răspunsul rapid al guvernului și al Băncii Naționale a României, cel dintâi pe zona de politică fiscală, iar cel din urmă pe zona de politică monetară.

E adevărat, înseamnă cheltuieli de 3% din PIB (măsurile fiscale anunțate, n.r.), dar am injectat bani în economie imediat. Nu am așteptat să vedem efectele în economie. Politica monetară a răspuns în 20 martie prin reducerea dobânzilor și promisiunea de a interveni pe piața secundară. A injectat și banca centrală lichiditate în sistem, mult mai rapid decât s-a întâmplat în 2008”, a afirmat ministrul.

Al doilea motiv, susține Florin Cîțu, ar fi legat de modul în care s-au propagat crizele anterioare, care au dus la falimente și pierderi de locuri de muncă. În criza actuală, capacitatea de producție doar a înghețat, nu s-a pierdut, ministrul arătându-se optimist că la companii au rămas resurse suficiente pentru a sprijini relansarea economiei.

Statul a plătit în martie circa 400 de milioane de lei pentru acordarea șomajului tehnic companiilor și profesioniștilor afectați de criza coronavirus. La acestea se mai adaugă rambursări de TVA în valoare de șase miliarde de euro în martie și aprilie, precum și plăți de concedii medicale circa 900 de milioane de lei. În plus, prin programul IMM Invest, companiile au depus cereri de finanțări pentru capital de lucru în valoare de 16,7 miliarde de lei, respectiv de 38,4 miliarde de lei pentru investiții, potrivit datelor prezentate de ministru.

Un alt aspect de care România ar putea profita pe termen scurt este relocarea unor linii de producție mai aproape de piața europeană, o tendință observată la nivel mondial, dar care nu s-a consolidat încă. ”Vom vedea producție în România a unor lucruri pe care le importam. Nu știu dacă este o soluție pe termen lung, dar pe termen scurt va ajuta”, a declarat Florin Cîțu.

Tot în sprijinul revenirii economiei în ”V” vine și nivelul foarte redus al datoriei publice, a precizat el, nivel care a permis ministerului să se împrumute la costuri în scădere în ultimele două săptămâni.

Dincolo de acestea, ministrul finanțelor susține că un alt argument în favoarea unei relansări relativ rapide a economiei îl reprezintă faptul că cele mai afectate industrii nu au o contribuție foarte însemnată la PIB. ”Nu avem nevoie de resurse foarte mari de la buget ca să susținem aceste sectoare afectate”, a declarat el.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează un declin al PIB de 1,9% din PIB în acest an, iar Finanțele anticipează o adâncire a deficitului bugetar la 6,7% din PIB.

Întrebat ce impact ar putea avea al doilea val al epidemiei Covid-19, ministrul a precizat că se așteaptă ca acesta să fie semnificativ mai redus, deoarece statul și companiile vor fi mai pregătite. ”Companiile știu foarte bine ce au de făcut, sunt interesate ca angajații să fie sănătoși, sunt interesate să mențină capacitățile de producție. (…) Rezervele statului sunt la un nivel optim”, a explicat Florin Cîțu.

Alte direcții de dezvoltare

Ministrul finanțelor a precizat că în această săptămână va fi prezentat în guvern proiectul de ordonanță pentru instituirea unui program similar IMM Invest pentru companiile mari. Acesta ar urma să fie aprobat de grupul interministerial care lucrează la planul de relansare economică astăzi.

Schema de credite garantate ar urma să prevadă o serie de condiții suplimentare, a explicat Florin Cîțu, fără a da alte detalii.

Ministrul a precizat că măsurile prin care un guvern poate susține economia în acest context nu sunt foarte multe, cele mai eficiente fiind cele de tipul garantării creditelor sau a asigurării de lichiditate, prin plata șomajului tehnic, spre exemplu.

”Nu sunt foarte multe instrumentele pe care un guvern le are la dispoziție. Poți face helicopter money, de exemplu. Noi nu vom lua astfel de măsuri. Vom identifica acele sectoare din economie unde avem cea mai mare valoare adăugată și le vom sprijini. Investițiile publice și private sunt modul prin care vom reveni și vom avea creștere economică”, a punctat Florin Cîțu.

În plus, ministrul speră că investițiile demarate în această perioadă vor putea ajuta la menținerea în țară a unei părți din diaspora, întoarsă în România în contextul pandemiei. ”Este o altă prioritate a acestui Guvern. Să le oferim condiții să rămână în România, prin investiții, permițând economiei să se dezvolte”, a precizat el.

Ei a reiterat faptul că executivul nu are în vedere nicio majorare de taxe, o astfel de măsură fiind ”o sinucidere economică”, dar și că se ferește de reducerea fiscalității deoarece aceste măsuri au efect pe termen lung asupra unui buget deja întins.

”Eu anticipez că la sfârșitul lui 2021 vom fi pe plus. Mă aștept nu doar la o revenire la nivelul de acum, ci la un plus”, a conchis ministrul Finanțelor Publice.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. 1.Optimismul politic depaseste orice limita rationala, politicii neavind nici o „acoperire” tehnica pentru acesta.
    a.Romania nu are industrii si intreprinderi cu inalta valoare adaugata – ceva mai rasarite fiind uzinele de autoturisme, care vor vegeta un an cel putin – dupa cum se prezinta graficul de cadere al vinzarilor in Europa.
    b.Intradevar ca industria a tras in jos indicatorii economici si financiari, dar i-ar ridica rapid daca ar fi exceptional de dezvoltata!Din pacate in postcomunismului economic romanesc, industria lipseste aproape cu desavirsire si guvernul sau presedentia Nu au nici macar dupa INTEGRAREA in UE programe nationale de reindustrializare a tarii.
    c.Locarea in Romania a intreprinderilor plecate din China (sau Asia si tari indepartate) este un scenariu SF, deoarece cu mediul economic nefunctional, aflat la indicele de (ne)competitivitate economica 74, nu mai vine nimeni sa investeasca, dovada fiind disparitia investitorilor industriali dupa 2008.
    Analiza efectuata de colectivul stiintific INACO in 2018 (si Raportul acesteia) dovedeste ca nimic din PROGRAMUL NATIONAL DE COMPETITIVITATE-2016-2020 – N-A FOST REALIZAT, iar la unii indicatorii economici Romania a regresat.
    d.Curba imbolnavirilor si iesirii din criza sanitara pare sa ramina in V, situatie care urmeaza sa fie confirmata (sau nu) dupa 15 mai.In schimb curba iesirii din criza economica este (un fel) de U, in care baza iesirii este mult mai lunga, din lipsa oricarui proces de imbunatatire a mediului economic de trei decenii!
    2.”Zorile sint (deocamdata) linistite”, urmind a se tulbura din momentul in care lume va constata ca altceva decit sa trimita „elicopterul cu bani”, Guvernul nu mai stie nimic in continuare.Urmeaza apoi inflatia „cuvenita” stagnarii si somajul celor intorsi din Vest…

  2. Acest optimism cu graficul in V își are fundamentarea științifică în fizică cuantică.
    Astfel Scrodinger a elaborat legea echilibrelor sistemelor de orice fel.
    Pentru aceasta a luat premiul Nobel

    Pe scurt asupra unui sistem macro sau micro viu sau nu acționează trei tipuri de energii:
    :
    – energia informațională care ține de starea de ordine sau dezordine a sistemului.
    Cu cât ordinea componentelor sistemului este mai mare, energia informațională este mai mică și invers. Trebuie sa se atingă starea de „non entropie” care se pare că s-au atins, acel minim din graficul in V; diferența între cele două nivele de energie sa o notăm cu DI,; această energie este o trinitate energetică a sistemului și este în vârful unui triunghi;
    – asupra sistemului acționează și energia pe care o primește sistemul, formată din două componente, energia cuantică ( cu o frecvență de vibrație specifică) și energia cinetică ce este proporțională cu pătratul vitezei luminii; diferența între două stări energetice sa o notăm cu DE;
    – a treia componenta energetică este energia materială exprimată în energie raportată la unitatea de masă, pe care sa o notăm cu Dm.
    Schrodinger a emis aceasta lege universală a echilibrelor sistemelor:
    Suma diferențelor energetice ale sistemului trebuie sa fie nulă, adică DE+DI+Dm=0
    De aici că sa credem o stare de ordine în sistemul influențat de componenta cuantică, cinetică, și materială a energiei.
    DI=-DE-Dm
    De aici optimismul justificat de știință înaltă a ministrului de finanțe.
    Este prima dată când sistemul romanesc atinge aceasta valoare minima negativă variație energiei informaționale, starea „nonentropica” adică o ordine care repornește motorul sistemului,economia.

  3. Stimate,
    d-le Mircea Ioan Popescu,
    As vrea sa cred ceeace da analiza „cantitativa” sistemica, dar din pacate situatia reala este definita de analiza calitativa a sistemului economic national, putin atinsa in comentariul (meu) anterior.
    Amintesc doar, ca la starea precara sistemica a economiei romanesti se adauga pierderile materiale si financiare imense, care cred ca vor face imposibila evolutia in V a crizei economice.
    Reperul propriu de evaluare a situatiei nu este unul general din fizica cuantica (nu stiu cit de adecvat sistemelor economice), ci un proiect de tara operational (personal) cu obiectivul reconstructiei economice si reindustrializarii.Proiectul a inventariat si „organizeaza” intreg ansamblul masurilor (politice, economice, sociale, organizatorice, administrative, institutionale, normative, legislative, etc.) de schimbare pozitiva, sistemica (de profunzime) a vietii economice nationale, fata de care viata reala economica a tarii este un haos general!
    Evaluind ceeace lipsea mediului economic si economiei „fizice”, reale anterior crize si adaugind ceeace s-a mai pierdut/distrus logistic, material, financiar, etc. in actuala criza sanitara, revenirea de la o criza economica n-o pot vedea decit ca un U cu baza „prelungita”, asa cum am aratat in precedentul comentariu.
    M-as bucura sa gresesc si sa-mi reprosati (personal) eroarea analitica, iar daca se adevereste pronosticul meu, sa pot sa va comunic unele considerente si teme care au fundamentat teoretic si „aplicat” proiectul de tara.
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    dezvoltare industriala
    tel. 0721316019

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. 1.Optimismul politic depaseste orice limita rationala, politicii neavind nici o „acoperire” tehnica pentru acesta.
    a.Romania nu are industrii si intreprinderi cu inalta valoare adaugata – ceva mai rasarite fiind uzinele de autoturisme, care vor vegeta un an cel putin – dupa cum se prezinta graficul de cadere al vinzarilor in Europa.
    b.Intradevar ca industria a tras in jos indicatorii economici si financiari, dar i-ar ridica rapid daca ar fi exceptional de dezvoltata!Din pacate in postcomunismului economic romanesc, industria lipseste aproape cu desavirsire si guvernul sau presedentia Nu au nici macar dupa INTEGRAREA in UE programe nationale de reindustrializare a tarii.
    c.Locarea in Romania a intreprinderilor plecate din China (sau Asia si tari indepartate) este un scenariu SF, deoarece cu mediul economic nefunctional, aflat la indicele de (ne)competitivitate economica 74, nu mai vine nimeni sa investeasca, dovada fiind disparitia investitorilor industriali dupa 2008.
    Analiza efectuata de colectivul stiintific INACO in 2018 (si Raportul acesteia) dovedeste ca nimic din PROGRAMUL NATIONAL DE COMPETITIVITATE-2016-2020 – N-A FOST REALIZAT, iar la unii indicatorii economici Romania a regresat.
    d.Curba imbolnavirilor si iesirii din criza sanitara pare sa ramina in V, situatie care urmeaza sa fie confirmata (sau nu) dupa 15 mai.In schimb curba iesirii din criza economica este (un fel) de U, in care baza iesirii este mult mai lunga, din lipsa oricarui proces de imbunatatire a mediului economic de trei decenii!
    2.”Zorile sint (deocamdata) linistite”, urmind a se tulbura din momentul in care lume va constata ca altceva decit sa trimita „elicopterul cu bani”, Guvernul nu mai stie nimic in continuare.Urmeaza apoi inflatia „cuvenita” stagnarii si somajul celor intorsi din Vest…

  2. Acest optimism cu graficul in V își are fundamentarea științifică în fizică cuantică.
    Astfel Scrodinger a elaborat legea echilibrelor sistemelor de orice fel.
    Pentru aceasta a luat premiul Nobel

    Pe scurt asupra unui sistem macro sau micro viu sau nu acționează trei tipuri de energii:
    :
    – energia informațională care ține de starea de ordine sau dezordine a sistemului.
    Cu cât ordinea componentelor sistemului este mai mare, energia informațională este mai mică și invers. Trebuie sa se atingă starea de „non entropie” care se pare că s-au atins, acel minim din graficul in V; diferența între cele două nivele de energie sa o notăm cu DI,; această energie este o trinitate energetică a sistemului și este în vârful unui triunghi;
    – asupra sistemului acționează și energia pe care o primește sistemul, formată din două componente, energia cuantică ( cu o frecvență de vibrație specifică) și energia cinetică ce este proporțională cu pătratul vitezei luminii; diferența între două stări energetice sa o notăm cu DE;
    – a treia componenta energetică este energia materială exprimată în energie raportată la unitatea de masă, pe care sa o notăm cu Dm.
    Schrodinger a emis aceasta lege universală a echilibrelor sistemelor:
    Suma diferențelor energetice ale sistemului trebuie sa fie nulă, adică DE+DI+Dm=0
    De aici că sa credem o stare de ordine în sistemul influențat de componenta cuantică, cinetică, și materială a energiei.
    DI=-DE-Dm
    De aici optimismul justificat de știință înaltă a ministrului de finanțe.
    Este prima dată când sistemul romanesc atinge aceasta valoare minima negativă variație energiei informaționale, starea „nonentropica” adică o ordine care repornește motorul sistemului,economia.

  3. Stimate,
    d-le Mircea Ioan Popescu,
    As vrea sa cred ceeace da analiza „cantitativa” sistemica, dar din pacate situatia reala este definita de analiza calitativa a sistemului economic national, putin atinsa in comentariul (meu) anterior.
    Amintesc doar, ca la starea precara sistemica a economiei romanesti se adauga pierderile materiale si financiare imense, care cred ca vor face imposibila evolutia in V a crizei economice.
    Reperul propriu de evaluare a situatiei nu este unul general din fizica cuantica (nu stiu cit de adecvat sistemelor economice), ci un proiect de tara operational (personal) cu obiectivul reconstructiei economice si reindustrializarii.Proiectul a inventariat si „organizeaza” intreg ansamblul masurilor (politice, economice, sociale, organizatorice, administrative, institutionale, normative, legislative, etc.) de schimbare pozitiva, sistemica (de profunzime) a vietii economice nationale, fata de care viata reala economica a tarii este un haos general!
    Evaluind ceeace lipsea mediului economic si economiei „fizice”, reale anterior crize si adaugind ceeace s-a mai pierdut/distrus logistic, material, financiar, etc. in actuala criza sanitara, revenirea de la o criza economica n-o pot vedea decit ca un U cu baza „prelungita”, asa cum am aratat in precedentul comentariu.
    M-as bucura sa gresesc si sa-mi reprosati (personal) eroarea analitica, iar daca se adevereste pronosticul meu, sa pot sa va comunic unele considerente si teme care au fundamentat teoretic si „aplicat” proiectul de tara.
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen
    consultant independent
    dezvoltare industriala
    tel. 0721316019

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: