Planul „cu orice preț” al lui Friedrich Merz de a debloca cheltuielile pentru apărare și de a restructura infrastructura Germaniei ar putea genera cel mai mare stimul economic de la căderea Zidului Berlinului, scrie Financial Times.
Goldman Sachs și Nomura se așteaptă ca creșterea cheltuielilor militare și pentru infrastructură să impulsioneze economia Germaniei în 2025 și prevăd efecte de propagare și pentru vecinii săi europeni, potrivit Reuters.
Deși detaliile urmează a fi definite, acordul istoric dintre viitorul cancelar și probabilii săi parteneri de coaliție, social-democrații de centru-stânga, permite împrumuturi practic nelimitate pentru cheltuielile de apărare și creează un fond de 500 de miliarde de euro pe zece ani pentru a stimula investițiile în infrastructură.
Economiștii estimează că planul, care trebuie încă aprobat de o majoritate calificată de două treimi în parlament, ar putea permite împrumuturi suplimentare de până la 1 trilion de euro în următorul deceniu – o sumă care reprezintă peste o cincime din întregul PIB al Germaniei – și ar putea revitaliza cea mai mare economie a Europei după ani de stagnare.
Economiștii estimează că nivelul datoriei va crește de la 63% la 84% din PIB, dar nu sunt îngrijorați de creșterea costurilor de împrumut
„Aceasta este o veste foarte bună atât pentru capacitatea militară, cât și pentru creșterea economică”, a declarat Jens Südekum, profesor de economie internațională la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf.
Planul marchează, de asemenea, o ruptură cu peste două decenii de conservatorism fiscal și plasează cheltuielile guvernamentale pe o traiectorie de creștere fără precedent de la căderea Zidului Berlinului în 1989. Economiștii de la Hamburg Commercial Bank estimează că nivelul datoriei raportate la PIB va crește de la 63% la 84%.
Deși costurile de împrumut ale Germaniei au crescut miercuri cu cel mai mare ritm din ultimii 17 ani, economiștii nu s-au arătat îngrijorați de impactul asupra sustenabilității datoriei.
„Atât viteza cu care se întâmplă acest lucru, cât și amploarea expansiunii fiscale preconizate amintesc de reunificarea Germaniei”, a declarat economistul Deutsche Bank, Robin Winkler.
În cei cinci ani de după reunificarea din octombrie 1990, nivelul datoriei Germaniei a crescut brusc de la 41% la 60% din PIB, pe măsură ce țara a intensificat investițiile publice în infrastructura degradată a fostei Republici Democrate Germane.
De atunci, guvernele succesive au adoptat un model de austeritate fiscală, ceea ce a dus, potrivit economiștilor, la un deficit de investiții în infrastructura publică, fenomen ilustrat de incapacitatea tot mai mare a trenurilor Deutsche Bahn de a ajunge la timp.
Frâna datoriei a redus spațiul fiscal: Cheltuieli sociale în favoarea investițiilor
În centrul problemei a fost „frâna datoriei”, introdusă în Constituția Germaniei în 2009, la apogeul crizei financiare globale, care a limitat capacitatea guvernului de a contracta noi împrumuturi la 0,35% din PIB – una dintre cele mai stricte legi anti-îndatorare din istorie. O mare parte din spațiul fiscal disponibil a fost alocat statului social și beneficiilor sociale.
Planurile lui Merz ocolesc această restricție prin excluderea din calcul a oricărei cheltuieli pentru apărare care depășește 1% din PIB.
Goldman Sachs estimează că acest plan va crește cheltuielile Germaniei pentru apărare până la 3,5% din PIB până în 2027 — față de 2,1% în 2024 și doar 1,5% în anii anteriori, potrivit datelor NATO.
Revizuiri pozitive ale prognozei de creștere – unele planuri de investiții sunt „gata de implementare”
Economistul Goldman Sachs, Niklas Garnadt, susține că o rată de creștere de 2% este acum posibilă încă din 2026 – o cifră dublă față de prognoza anterioară a băncii de investiții.
Unele proiecte de infrastructură, precum un plan de investiții de 53 de miliarde de euro pentru modernizarea rețelei feroviare în perioada 2025-2027, detaliat la sfârșitul anului trecut, sunt în mare parte „gata de implementare”, oferind potențialul de a stimula creșterea economică aproape imediat.
În plus, Nomura a anunțat că se așteaptă ca ritmul de creștere economică a zonei euro să fie accelerat cu 0,2 puncte procentuale pe trimestru până la sfârșitul anului 2026 ca urmare a planurilor ambițioase ale Germaniei.
Un nou impuls pentru întreaga industrie germană
După ani de îngrijorări legate de o posibilă dezindustrializare cauzată de costurile ridicate ale energiei și concurența dură din partea Chinei, efortul de creștere a producției interne a oferit un nou impuls unor giganți aflați în dificultate, precum Volkswagen, ale cărui acțiuni au crescut miercuri cu aproape 5%.
Unii economiști susțin că capacitatea de producție neutilizată din industria auto aflată în dificultate ar putea fi reutilizată pentru industria de apărare.
Anunțul pachetului de infrastructură a stimulat și producătorul de ciment Heidelberg Materials și grupul de construcții Hochtief, care s-au numărat printre cele mai performante companii germane miercuri, cu creșteri de până la 14%.
Fondul de 500 de miliarde de euro va acoperi o mare parte din deficitul de investiții de 600 de miliarde de euro pe care Germania trebuie să-l elimine pentru a-și îmbunătăți infrastructura. Această estimare, realizată anul trecut de institutele de cercetare IW și IMK, indică faptul că o treime din sumă ar trebui alocată decarbonizării, iar alte 177 de miliarde de euro pentru infrastructura locală.
Cheltuielile de apărare vor produce efecte în economie pe termen mediu
Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea un impact mai redus asupra creșterii economice comparativ cu alte tipuri de cheltuieli publice, având în vedere dependența Europei de produsele de apărare americane.
Cel puțin 21 de miliarde de euro din fondul special de 100 de miliarde de euro alocat de Berlin în 2022 pentru modernizarea forțelor armate au fost folosite pentru achiziția de avioane de luptă F-35, elicoptere Chinook și sisteme de apărare antiaeriană Patriot, toate de concepție americană.
„Va dura câțiva ani până când industria națională de apărare va ajunge la un nivel superior”, a declarat economistul Deutsche Bank, Robin Winkler, adăugând însă că este optimist în privința faptului că cheltuielile militare mai mari ar putea crește potențialul de creștere economică prin stimularea inovației.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat miercuri că guvernul intenționează să direcționeze fondurile nu doar către marile companii, ci și către firme mai mici și start-up-uri „pentru a crea efecte de propagare asupra întregii economii”.
Acțiunile companiilor germane din sectorul apărării, inclusiv Rheinmetall, Hensoldt și Thyssenkrupp, și-au continuat creșterea puternică miercuri, după anunțul făcut de Merz cu o seară înainte, consolidând mai multe săptămâni de câștiguri.
(Citește și: ”Acțiunile germane și costurile de împrumut cresc după „schimbarea seismică a politicii fiscal-bugetare””)
***
Urmărește-ne pe Google News
