Preocupările că zona euro ar putea intra în recesiune dacă războiul din Orientul Mijlociu va continua sunt „reale și justificate”, iar negocierile pentru încheierea conflictului din Iran vor fi esențiale pentru politica monetară a BCE, a declarat guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, potrivit Reuters.
Stournaras, care este și membru al Consiliului de Guvernare al Băncii Centrale Europene, a declarat într-un interviu publicat duminică în ziarul cipriot Phileleftheros că, deși economia zonei euro a demonstrat reziliență, impulsul său s-a slăbit.
„Preocupările privind posibilitatea unei recesiuni în zona euro sunt reale și justificate, având în vedere noua perturbare negativă din partea ofertei cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu”, a spus Stournaras. „Creșterea prețurilor la energie și creșterea incertitudinii afectează direct creșterea economică și inflația, dată fiind dependența ridicată de energie a zonei euro”, a adăugat el.
„Spre deosebire de 2022, creșterea inflației are loc într-un mediu de creștere economică deja mai slabă, condiții financiare mai strânse și spațiu fiscal redus, ceea ce limitează spațiul de politică și face economiile mai vulnerabile”, a afirmat Stournaras.
Până acum nu s-a înregistrat un efect de contagiune semnificativ al prețurilor mai ridicate la energie asupra inflației, însă deteriorarea infrastructurii energetice ar putea genera presiuni inflaționiste pe termen mediu, iar incertitudinea ar putea afecta investițiile și creșterea.
„Răspunsul nostru va depinde de intensitatea, durata și canalele de transmitere ale șocului. Dacă se dovedește a fi tranzitoriu și fără efecte secundare semnificative, nu va fi necesară nicio ajustare a politicii monetare”, a spus el.
O depășire mare, dar temporară, a țintei BCE ar putea necesita o „ajustare măsurată” pentru a limita efectele secundare inflaționiste.
„Dacă duce la o deviere mare și persistentă a inflației față de țintă, atunci răspunsul trebuie să fie robust”, a fost citat el spunând.
(Citește și: ”Raport sever al economiștilor Erste: Creșterea economică a României, revizuită la doar 0,3% din PIB în 2026 – Risc mare de recesiune în scenariul prelungirii crizei iraniene”)
***