Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

O decizie CEDO ar contrazice decizia CCR cu privire la nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători. Tudorel Toader nu vede nicio problemă

de Razvan Diaconu , 27.1.2019

Forumul Judecătorilor din România a descoperit o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) ce pare a contrazice decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la nelegalitatea constituirii Completurilor de 5 ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

“Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art. 6 din Convenţie din acest punct de vedere”, este concluzia CEDO, într-o hotărâre pronunţată în septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva c. Bulgariei, nr.43800/12, potrivit Forumului Judecătorilor.

Curtea a consemnat:

106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art.6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art.6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată „independentă“, în sensul art.6 par.1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art.6 par.1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).

(…)

În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere.

(…)

Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art.6 din Convenţie.”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, ca urmare a descoperirii deciziei CEDO, că ani de zile constituirea completurilor de cinci judecători de la ICCJ s-a făcut prin încălcarea legii, acest lucru fiind constatat de decizia CCR. Toader a afirmat totodată că acest lucru nu poate rămâne fără efecte juridice.

“Prin Hotărârea pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei, CEDO a stabilit, că «este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei». În România, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.685/2018, definitivă şi general obligatorie, s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, a scris Toader pe Facebook.

Acesta a explicat că ”nu este vorba, aşadar, despre un caz singular/specific, precum în cauza soluţionată de CEDO, care a analizat, în acel context factual, desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători”.

Nu este vorba nici despre vreo controversă doctrinară ori divergenţă jurisprudenţială în privinţa desemnării judecătorilor completelor de 5 judecători, ci de o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a CCR. Această decizie nu poate fi lipsită de efecte juridice, întrucât nu o permite Constituţia României şi pentru că, aşa cum CEDO reţine, şi repetăm, «este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei»”, a mai scris Toader.

Pe 20 ianuarie, minsitrul Tudore Toader a anunţat că a pregătit o Ordonanţă de Urgenţă în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 şi până în prezent, să poată face recurs în anulare.

În noiembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.1.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult

Stiri

Donald Trump – interesat de cum ar putea SUA să cumpere Groenlanda

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump şi-a întrebat în mai multe rânduri consilierii dacă este posibil ca Statele Unite să cumpere Groenlanda de la guvernul danez, iar… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării Negre avem nevoie de o actiune cuprinzătoare şi coordonată la toate nivelurile, inclusiv politic

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, în discursul rostit la ceremoniile de Ziua Marinei, de la Constanţa, că, pentru descurajarea actelor ostile în regiunea Mării… Mai mult