fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

O analiză a Cercetării românești: Competență subfinanțată și neutilizată. Cum stăm în Europa

de Marin Pana 26.9.2012

Cu circa 25% din ponderea europeană a cheltuielilor pentru cercetare, şi aflaţi la un sfert din media europeană de PIB/locuitor, România se situează undeva la o şaisprezecime din suma cheltuită pentru cercetare raportată la numărul de locuitori.

De aceea, nu este de mirare că suntem preponderent doar mână de lucru ieftină pentru produse de medie tehnologie, concepute în altă parte.

Potrivit datelor definitive pentru anul 2010, România a cheltuit 2,4 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, ponderea acestui tip de cheltuieli în PIB fiind de 0,47%.
Valoarea consemnată este în scădere ușoară față de anul precedent și la mare distanță de media la nivelul UE, care situată la circa 2% din PIB
.

Din păcate, ne aflăm pe locul al treilea de la coada Uniunii Europene ca interes pentru cercetare măsurat ca pondere a cheltuielilor cu acest sector în PIB. În fața Bulgariei și Slovaciei, dar în urma Greciei.

Cât despre obiectivul de 3% din PIB fixat prin Agenda Lisabona, suntem la o distanță uriașă, deși nici alte state UE nu au reușit să ajungă până la acest obiectiv.

Sumele destinate de statele UE cercetării şi dezvoltării au înregistrat creşteri modice în valori absolute pe parcursul ultimului deceniu, dar şi–au diminuat ponderea în Produsul Intern Brut cumulat sub 2%.
Asta în timp ce Japonia şi Coreea de Sud trec de 3% iar SUA se străduie să ţină pasul cu acest nivel de referinţă. Performerele UE se numesc Finlanda şi Suedia, care se apropie de 4%.

Măsurători: volumul cercetării versus eficiența utilizării

În 2011, în România, numărul salariaților care mai activau în acest sector strategic, căruia i se acordă o mare importnață în economiile dezvoltate, a fost de 39.065 persoane, cu 3.355 mai puține comparativ cu anul anterior, ceea ce înseamnă o pierdere de 8% în rândul cercetătorilor. În aceste condiții, România a reușit, totuși, să se situeze pe locul 35 în lume (vezi topul), din perspectiva volumului de realizări, măsurat convențional prin articolele de specialitate publicate.

O trecere în revistă a acestui top este edificatoare pentru relația între nivelul de dezvoltare și locul acordat cercetării în cadrul alocării resurselor pentru dezvoltarea economiei. Indicele H este indicatorul care, dincolo de volumul de noi descoperiri exprimate în articole, măsoară mai bine efectul activității de cercetare-dezvoltare asupra economiei.

Datele arată că nu este suficientă producția de rezultate științifice în sine, acestea mai trebuie să și circule, să fie preluate și transpuse în aplicații la nivelul comunității specialiștilor. Asta explică de ce, de pildă, China se află pe locul 2 ca volum dar coboară până pe locul 17 în lume ca efect al cercetării ( măsurat prin indicele H), în spatele unor țări precum Olanda, Suedia, Danemarca, Israel sau Finlanda, ce au de 20 – 30 de ori mai puține articole publicate.

Fruntași la cantitate, codași la utilizare

Similar, România prinde podiumul la volumul de cercetare în rândul țărilor din regiune, dar se plasează tocmai pe ultimul loc în ceea ce privește efectul concret al activității derulate, adică tocmai la indicele H. Pe scurt, la noi se face muncă multă cu rezultate relativ reduse când vine vorba de concretizarea descoperirilor ( vezi topul regional ).

Aflată destul de mult în spatele nostru ca volum, Ungaria are un indice H aproape dublu.

Croația, Slovacia și chiar colega noastră de integrare europeană de la sud de Dunăre obțin mai mult decât noi cu mai puțină activitate științifică. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința organizării schimbului de idei, dincolo de volumul fondurilor alocate sau de facilitățile pe care statul ar trebui să le acorde activităților de cercetare-dezvoltare.

Altminteri, chiar dacă vom stopa cumva exodul creierelor subapreciate aici și vom face eforturi mari pe partea de finanțare, ne vom regăsi din nou cu volum mare de muncă dar cu rezultate situate la nivelul unor state precum Venezuela (care are un indice H tot de 117, dar ocupă locul 64 mondial la numărul de articole) sau Kenya ( indice H 115 și locul 66).

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană (6.500 euro/loc. noi, 25.100 euro/loc. la nivelul UE 27). Practic, este imposibil să recuperăm acest decalaj într-un termen rezonabil dacă alocăm pentru cercetare-dezvoltare sume cu un ordin de mărime sub media UE și nu concretizăm prea bine în practică ce reușim să obținem în teorie cu aceste sume.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.9.2012

Un raspuns

  1. lucid
    27.9.2012, 11:00 am

    “competentza” cersetatorilor rrrrominichii? O gluma proasta – maximum 15% dintre cei care-si zic asa si la fel dintre cei care-si zic “profuniv”-i trec, cu chiu cu vai, bariera standardelor europene, pe care in zadar s-a luptat Funeriu sa le introduca pe Dambovitza, Bahlui sau Somes.
    Ce e aia indicele H? Cum poate el arata efectul concret al cercetarii?

Lăsați un comentariu


Stiri

Proteste violente în mai multe orașe din SUA, după uciderea unui afro-american de către poliție. O echipă a CNN, reținută

Iulian Soare

Protestele violente se extind în SUA, după ce un afro-american de 46 de ani, neînarmat, a murit la Minneapolis la puțin timp după ce polițist… Mai mult

Europa

Spania a introdus venitul minim garantat: 462 euro pe lună, sunt vizate 2,3 milioane de persoane

Iulian Soare

Coaliţia guvernamentală din Spania a aprobat vineri introducerea unui venit minim garantat de 462 de euro pe lună care va fi acordat celor mai săraci… Mai mult

Europa

UE transmite Chinei ”îngrijorarea gravă” cu privire la efectele legii securității impuse Hong Kong

Iulian Soare

Guvernele Uniunii Europene au exprimat vineri „îngrijorarea gravă” în legătură cu controversata lege a securităţii pe care China o impune în Hong Kong, potrivit unor… Mai mult

Stiri

Președintele ANAF – detalii despre situația rabursărilor de TVA și precizări privind impozitarea tichetelor cadou

Razvan Diaconu

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, a precizat vineri că obligațiile fiscale neachitate până la 25 iunie nu sunt considerate restante și nu se vor calcula accesorii.… Mai mult

Stiri

BNR reduce dobânda de politică monetară la 1,75% pe an. Explicațiile băncii centrale

Vladimir Ionescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis vineri reducerea dobânzii-cheie de politică monetară la 1,75% pe an (de la 2% în… Mai mult

Stiri

Studiu Deloitte: Consumatorii europeni, mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de muncă

Razvan Diaconu

Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru Lotul 1 Tg.Mureș – Ungheni (4,5 km autostradă și 4,7 km drum de legătură)

Razvan Diaconu

Contractul de execuţie a Lotului 1 Târgu Mureş-Ungheni şi a drumul de legătură din Secţiunea 1C a Autostrăzii Transilvania a fost semnat vineri, la Tg.Mureș,… Mai mult