16 octombrie, 2026

Nuclearelectrica (SNN) propune reducerea profitului net bugetat pentru 2026 de la 2,06 miliarde de lei la 1,18 miliarde de lei, în urma opririlor neplanificate ale unităţilor de la Cernavodă şi a condiţiilor dificile de pe piaţa energiei.
Rectificarea bugetară, care va fi supusă votului acționarilor pe 29 octombrie, porneşte de la premisa reconectării ambelor reactoare la Sistemul Energetic Naţional începând cu 1 noiembrie. Valoarea estimată a dividendelor scade de la aproximativ 683 milioane de lei la 240 milioane de lei.

Conducerea Nuclearelectrica a revizuit în scădere principalii indicatori financiari pentru anul 2026, în condiţiile în care oprirea ambelor unităţi nucleare a redus producţia de energie şi a obligat compania să cumpere electricitate din piaţă pentru a-şi onora obligaţiile de livrare.

Profitul brut estimat a fost redus cu 41,5%, de la aproximativ 2,4 miliarde de lei la 1,405 miliarde de lei, în timp ce profitul net este prognozat la 1,178 miliarde de lei, cu aproape 43% sub nivelul de 2,06 miliarde de lei prevăzut în bugetul aprobat iniţial.

Noua estimare a profitului net este uşor sub rezultatul de 1,184 miliarde de lei raportat pentru primul semestru. În aceste condiţii, compania ar urma să înregistreze o pierdere netă de aproximativ 6 milioane de lei în semestrul al doilea, dacă prognoza anuală se confirmă.

Repornirea reactoarelor, premisa centrală a rectificării

Bugetul rectificat are la bază ipoteza că ambele unităţi ale centralei de la Cernavodă vor reveni în exploatare începând cu 1 noiembrie 2026. Compania precizează că estimarea producţiei a fost actualizată în funcţie de noul program de operare şi de prognozele hidrologice pe termen lung.

„Elaborarea prezentei propuneri bugetare urmează un principiu de prudenţă, având la baza două premise distincte: pentru estimarea veniturilor s-a considerat repornirea celor două unităţi nucleare începând cu 1 noiembrie 2026, iar cheltuielile de exploatare au fost estimate prudent, ţinând cont de un scenariu mai favorabil”, arată compania în nota de fundamentare.

Nuclearelectrica avertizează că o revenire în exploatare după data luată în calcul ar afecta suplimentar veniturile prognozate. „În situaţia în care reluarea activităţii are loc ulterior acestei date, gradul de realizare a acestor venituri va fi afectat în mod negativ”, se menţionează în document.

Ambele reactoare, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare, sunt oprite în prezent. Reducerea debitului Dunării, care a afectat disponibilitatea apei necesare răcirii, a determinat oprirea controlată a Unităţii 1 începând cu 28 iulie şi a Unităţii 2 din 13 august.

Anterior, Unitatea 2 fusese oprită timp de 624 de ore, în perioada 4-30 mai, în urma unei defecţiuni la transformatorul de evacuare a puterii. Unitatea 1 a trecut, la rândul său, printr-o oprire programată pentru mentenanţă în luna mai, fiind reconectată la reţea la începutul lunii iulie, înainte de noua oprire determinată de debitul redus al Dunării.

Opririle au venit după un prim semestru marcat de indisponibilităţi ale capacităţilor de producţie, iar prelungirea lor în a doua jumătate a anului a determinat revizuirea substanţială a estimărilor de producţie şi profit.

Veniturile din vânzarea energiei scad cu aproape un miliard de lei

Veniturile totale estimate pentru 2026 au fost reduse cu 14,9%, de la 5,84 miliarde de lei la 4,964 miliarde de lei. Principala modificare este diminuarea cu aproximativ 991 milioane de lei a veniturilor din vânzarea energiei electrice, ca urmare a opririlor neplanificate ale celor două unităţi.

Cantitatea de energie electrică prognozată pentru livrare în Sistemul Energetic Naţional a fost revizuită în scădere cu 26%, de la 9.080 GWh la 6.743 GWh, o diferenţă de 2.337 GWh faţă de programul aprobat anterior.

După livrări de 4.154 GWh în primele şase luni, noua estimare lasă pentru semestrul al doilea un volum de aproximativ 2.589 GWh. Realizarea acestuia depinde de momentul reluării producţiei nucleare şi de evoluţia condiţiilor hidrologice.

În paralel, cheltuielile totale au fost majorate cu 3,6%, până la aproximativ 3,56 miliarde de lei. Ajustarea reflectă, în principal, creşterea costurilor cu achiziţiile de energie electrică, necesare în contextul indisponibilităţii reactoarelor.

Achiziţiile de energie din piaţă anulează economiile operaţionale

Potrivit explicaţiilor prezentate de Nuclearelectrica, oprirea reactoarelor a generat o creştere a cheltuielilor cu achiziţia de energie electrică de aproximativ 261 milioane de lei, conform defalcării din nota de fundamentare. O altă prezentare a indicatorilor din document indică o majorare de circa 266 milioane de lei, respectiv aproximativ 82%, în funcţie de baza de comparaţie utilizată.

În acelaşi timp, opririle au redus anumite cheltuieli operaţionale directe cu aproximativ 149,2 milioane de lei, prin diminuarea costurilor cu combustibilul nuclear, apa tehnologică şi contribuţia de dezafectare datorată către Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR).

Aceste economii nu au compensat însă cheltuielile suplimentare pentru cumpărarea energiei.

„Diminuarea profitabilităţii Nuclearelectrica în anul 2026 este determinată de influenţa cumulată a factorilor naturali (secetă), care au determinat oprirea neplanificată a Unităţilor 1 şi 2 în condiţiile unui context de piaţă caracterizat de preţuri de piaţă volatile, atât la cumpărare, cât şi la vânzare”, arată compania.

Pe lângă reducerea veniturilor din exploatare, societatea estimează o creştere cu 91,5 milioane de lei a veniturilor financiare, în special din dobânzi şi diferenţe de curs valutar. Cheltuielile financiare sunt însă prognozate să crească cu aproximativ 9,9 milioane de lei, în principal ca urmare a diferenţelor de curs.

Bugetul rectificat include şi reduceri de aproximativ 20,1 milioane de lei ale cheltuielilor de natură salarială, precum şi o diminuare cu 10,5 milioane de lei a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale, ca urmare a revizuirii planului de punere în funcţiune.

Dividendele estimate scad de la 683 milioane de lei la 240 milioane de lei

Revizuirea profitului se reflectă direct în suma estimată pentru distribuirea către acţionari. Nuclearelectrica propune reducerea dividendelor prognozate de la aproximativ 683 milioane de lei la 240 milioane de lei, ceea ce reprezintă un declin de aproape 65%.

Compania păstrează astfel, în ipotezele prezentate, intenţia de a distribui sub formă de dividende 50% din profitul luat în calcul pentru repartizare, însă valoarea totală estimată este semnificativ mai mică în urma rectificării bugetare.

Reducerea dividendelor este una dintre cele mai importante consecinţe financiare ale indisponibilităţii reactoarelor, în condiţiile în care scăderea producţiei şi achiziţiile suplimentare de electricitate afectează profitul disponibil pentru distribuire.

Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 82,5% din capitalul Nuclearelectrica.

Investiţiile scad cu aproximativ 103 milioane de lei

Programul de investiţii pentru 2026 este revizuit în scădere de la 3,470 miliarde de lei la aproximativ 3,367 miliarde de lei, o reducere de circa 103,4 milioane de lei, echivalentă cu aproximativ 3% din valoarea aprobată iniţial.

Cea mai mare parte a ajustării este legată de diminuarea sumelor capitalizate prevăzute pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, proiectul major de investiţii al companiei. Bugetul alocat acestuia rămâne de aproximativ 2,78 miliarde de lei, după o reducere de circa 71 milioane de lei faţă de programul anterior.

Totodată, rectificarea prevede o scădere cu 17,3% a indicatorului privind productivitatea muncii faţă de valoarea bugetată aprobată.

Acţiunile Nuclearelectrica, evaluate la aproape 18 miliarde de lei

Nuclearelectrica este unul dintre principalii producători de energie electrică din România, iar cele două unităţi de la Cernavodă au un rol important în asigurarea producţiei interne de energie cu emisii reduse de carbon.

Compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul SNN şi are o capitalizare bursieră de aproape 18 miliarde de lei. În sesiunea de joi, acţiunile SNN s-au apreciat cu 3,8%, până la 59,5 lei pe unitate.

Rectificarea bugetară urmează să fie supusă votului acţionarilor în adunarea generală programată pentru 29 octombrie.

(Citește și: ”Nuclearelectrica vrea să contracteze un împrumut de 800 mil. € de la BEI pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă”)

***



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: