Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se majoreze anul viitor cu 2,1% în termeni reali iar cheltuielile cu 1,3%, ceea ce ar duce la micșorarea ușoară a deficitului bugetar până la 2,2%. Interesant este că ritmul de creștere în termeni reali este mai redus atât pentru venituri cât și pentru cheltuieli decât rata de creștere estimată pentru PIB și cifrată la 2,2%.

Cea mai importantă componentă a bugetului general consolidat, bugetul de stat, are programate venituri de 100,93 miliarde lei și cheltuieli de 119,26 lei, ceea ce conduce la un deficit al bugetului de stat de 18,33 miliarde lei. Adică mult peste deficitul bugetului general consolidat și 2,8% din PIB-ul estimat la 658,6 miliarde lei.

Explicația principală o găsim la nivelul bugetului asigurărilor de stat, care are statuat prin lege că trebuie să aibă veniturile egale cu cheltuielile. Din cele 52,2 miliarde lei venituri (+0,9% în termeni reali față de anul precedent), nu mai puțin de 12,5 miliarde lei vor veni prin transfer de la bugetul de stat, sumă aproape identică în termeni realicu cea din 2013.

Altfel spus, aproape 70% din deficitul bugetului de stat va fi cauzat de necesitatea acoperirii decalajului dintre sumele strânse pentru asigurări sociale și cheltuielile asumate în acest scop. Cheltuieli care ar urma să se facă în proporție de 24% din alte impozite și taxe decât impozitul dedicat și vărsate în oala mare comună a bugetului de stat.

Simplificat, dacă jumătate din taxele de tipul TVA, accize și impozit pe venit vor proveni de la familiile de pensionari ( pensionarii sunt aproape la paritate cu salariații plus șomerii ), cam șase miliarde de lei annual sau 500 milioane lei lunar din pensii vor proveni tot de la pensionari pe calea impozitării. Adică, în medie, un pensionar își va plăti singur 100 de lei din pensia primită.

Pentru a aprecia corect cum au fost distribuiți banii din bugetul statului pe 2014 pe ordonatori de credite relativ la cei alocați pe 2013 am ajustat raportarea la anul precedent a sumele prevăzute în proiectul de buget cu inflația medie de 3,0% inclusă în scrisoarea-cadru pentru bugetul pe 2014 ( vezi tabelul).

Munca, Educația și Sănătatea vor primi mai puțin bani în termeni reali, cu observația că reducerea în cazul Sănătății a fost cauzată în principal de dispariția sumelor alocate în 2013 pentru plata arieratelor.

Economia, Internele, Justiția și SRI vor avea și ele mai puține fonduri la dispoziție în raport cu anul anterior.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Creșterile reale cele mai importante sunt localizate la Ministerul Dezvoltării Regionale (+30%, din motive de susținere a descentralizării), Ministerul Finanțelor (+12%, cine-mparte, parte-și face), Ministerul Mediului (+12%), Ministerul Agriculturii (aproape +10%) și Secretariatul General al Guvernului (spre +7%).

Practic, se creează astfel imaginea unei deplasări a accentului în alocarea resurselor dinspre funcțiile principale ale statului înspre susținerea mai substanțială a birocrației, spre mediul rural și ecologizare, deplasare cu iz politic semnificativ.