DOCUMENT / Noua lege a salarizării: Ministerul Muncii propune salarii stabilite prin coeficienți și o valoare de referință actualizată anual – Raport de 1 la 8 între salariile de bază

Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată vineri de Ministerul Muncii. Documentul stabilește un nou cadru de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, bazat pe grade salariale, coeficienți de salarizare și o valoare de referință stabilită anual, și prevede că drepturile salariale ale personalului vor fi exclusiv cele prevăzute de lege.

Potrivit proiectului, de la data intrării în vigoare a legii, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice „sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de prezenta lege”, iar drepturile salariale aflate în plată nu vor putea fi, în nicio situație, mai mari decât cele stabilite potrivit acesteia. Totodată, prin contractele colective de muncă, acordurile colective și contractele individuale de muncă nu vor putea fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială, în bani sau în natură, care depășesc ori contravin prevederilor legii.

(Descărcați AICI proiectul legii salarizării unitare în România și anexele aferente)

Ministerul Muncii precizează că varianta actuală a proiectului a fost revizuită în urma consultărilor organizate cu instituțiile din administrație și cu sindicatele reprezentative și că aceasta îndeplinește condițiile Jalonului 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit ministerului, proiectul are acordul Ministerului Finanțelor în condițiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare și urmează să intre în procedura parlamentară, eventualele amendamente urmând să fie discutate în cadrul mecanismelor parlamentare.

Domeniul de aplicare

Proiectul se aplică personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile speciale sau din venituri proprii, precum și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.

În categoria personalului din sectorul bugetar sunt incluse, între altele, persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcționarii publici, magistrații și personalul cu statute speciale.

Sunt exceptați de la aplicarea legii angajații Băncii Naționale a României și anumite categorii de personal angajat local de misiunile diplomatice și oficiile consulare.

Raport salarial de 1 la 8

Proiectul stabilește că, în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, respectiv soldă de funcție, salariu de funcție, indemnizație de încadrare sau indemnizație lunară, este de 1 la 8.

Sistemul de salarizare este fundamentat pe principii precum legalitatea, nediscriminarea, egalitatea de remunerare pentru muncă de valoare egală, stimularea performanței, transparența și sustenabilitatea financiară, în condițiile respectării plafoanelor anuale pentru cheltuielile de personal stabilite prin cadrul fiscal-bugetar, se arată în proiect.

Cum vor fi calculate salariile

Noua structură cuprinde 12 grade salariale, fiecărui grad corespunzându-i un interval de coeficienți de salarizare. Valoarea de referință utilizată la calculul salariilor va fi propusă anual de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, cu avizul Consiliului Fiscal, și va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, după consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienţi, după cum urmează:

Noua grilă de salarizare este construită pornind de la o valoare de referință de 4.100 de lei și coeficienți cuprinși între 1 și 8, ceea ce înseamnă că salariile de bază vor varia, teoretic, între 4.100 și 32.800 de lei.

Proiectul prevede că valoarea de referință va fi stabilită astfel încât procentul majorării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depășească procentul creșterii nominale a produsului intern brut prevăzut în cadrul macroeconomic utilizat la elaborarea strategiei fiscal-bugetare. În cazul în care prognoza privind produsul intern brut se deteriorează pe parcursul anului, valoarea de referință nu va fi modificată. Ministerul Finanțelor va publica anual un raport privind aplicarea valorii de referință și impactul financiar al legii.

Salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi stabilite prin înmulțirea coeficienților de salarizare prevăzuți în anexele legii cu valoarea de referință. Coeficienții sunt cuprinși între 1,00 și 8,00, iar salariile vor fi rotunjite în favoarea salariatului. Proiectul mai prevede că salariul de bază nu poate fi stabilit prin asimilarea cu salariul altei funcții, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.

În situația în care salariul de bază rezultat pentru o funcție, calculat pentru un program normal de opt ore pe zi, este mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, persoana încadrată pe funcția respectivă va beneficia de plata unei sume egale cu salariul minim brut garantat. Pentru programele de lucru mai mici de opt ore, suma va fi calculată proporțional, potrivit prevederilor proiectului.

Gradațiile de vechime

Pentru funcțiile de execuție sunt prevăzute șase gradații de vechime:

– gradația 5 – peste 20 de ani (+2,5%).

– gradația 0 – până la 3 ani;

– gradația 1 – între 3 și 5 ani (+7,5%);

– gradația 2 – între 5 și 10 ani (+5%);

– gradația 3 – între 10 și 15 ani (+5%);

– gradația 4 – între 15 și 20 de ani (+2,5%);

Gradația se acordă începând cu prima zi a lunii următoare îndeplinirii condițiilor de vechime, iar la stabilirea acesteia sunt luate în calcul și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.

Coeficienții diferă între domenii: Justiția și Sănătatea au unele dintre cele mai ridicate niveluri, iar Administrația și Educația au grile proprii în funcție de responsabilitate

(DOCUMENT: COEFICIENȚII PENTRU FIECARE CATEGORIE DE BUGETARI)

Anexele proiectului noii legi a salarizării arată că, deși toate salariile din sectorul public vor fi calculate după aceeași formulă – înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință –, coeficienții diferă considerabil între familiile ocupaționale.

În Educație (Anexa I), funcțiile de conducere din învățământul superior au coeficienți cuprinși între 5,30 și 6,00 pentru rector și între 5,20 și 5,50 pentru prorector, în timp ce decanul este la 5,10–5,30, prodecanul la 4,90–5,10, iar directorul de departament la 5,00–5,20. În învățământul preuniversitar, inspectorul școlar general are coeficienți de 3,84–4,04, iar directorul de unitate de învățământ de 3,30–3,50.

În Sănătate și asistență socială (Anexa II), proiectul stabilește coeficienți diferiți pentru medici, farmaciști, asistenți medicali și celelalte categorii de personal, în funcție de gradul profesional, specializare și tipul unității sanitare. Funcțiile de conducere sunt încadrate la coeficienți superiori: managerul unui spital cu paturi are 5,70–6,00, directorul medical 5,51–5,80, iar managerul general la serviciile de ambulanță 5,53–5,82. La personalul de execuție, medicul primar are coeficientul 4,00, medicul specialist 3,20, medicul rezident anul I 1,92, iar asistentul medical (studii M) variază între 1,44 (debutant) și 1,67 (principal).

În Justiție (Anexa V), grila rămâne printre cele mai ridicate din sistemul public. Judecătorul cu grad de ICCJ ajunge la coeficientul 5,50 (cel mai mare din toată anexa), iar procurorul cu grad corespunzător PICCJ/DNA/DIICOT la 5,39. La polul opus, judecătorul/procurorul de judecătorie pornește de la 3,59 (0–3 ani vechime) până la 4,40 (peste 20 ani), iar judecătorul stagiar de la 2,76. Proiectul stabilește grile distincte și pentru magistrații-asistenți, grefieri și personalul auxiliar de specialitate, în anexe separate.

În Administrația publică (Anexa VIII), coeficienții diferă net între administrația centrală și cea locală. La nivel central, secretarul general are 5,40–6,00, iar consilierul debutant pornește de la 1,90. Pentru administrația locală, anexele împart unitățile administrativ-teritoriale în 4 trepte după numărul de locuitori, iar aceeași funcție de secretar general variază astfel:

• peste 200.000 locuitori și sectoarele Municipiului București: 4,70–4,95

• 50.000–200.000 locuitori: 4,03–4,24

• 10.000–50.000 locuitori: 3,24–3,41

• sub 10.000 locuitori: 2,91–3,06

Funcțiile de execuție (consilieri, inspectori, referenți) scad proporțional pe aceleași trepte, diferențiate suplimentar și după gradul profesional (debutant, asistent, principal, superior).

Sporul pentru proiectele cu fonduri europene se menține la 40%, iar pentru primari și șefii de CJ se dublează

Proiectul menține regula potrivit căreia suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat personalului din cadrul fiecărui ordonator principal de credite, nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare. În acest plafon intră toate drepturile salariale suplimentare prevăzute de lege, cu excepția celor pentru care proiectul stabilește în mod expres un regim distinct.

Una dintre principalele excepții este sporul acordat pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene și din alte fonduri externe, care poate ajunge la 40% și se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat și cu progresul proiectului.

Față de varianta proiectului publicată în luna mai, noul text majorează de la 20% la 40% sporul care poate fi acordat președinților și vicepreședinților consiliilor județene, precum și primarilor și viceprimarilor care implementează proiecte finanțate din fonduri europene sau din fonduri externe rambursabile ori nerambursabile. Sporul se aplică la indemnizația lunară și poate fi acordat în limita bugetului aprobat. Aceasta este una dintre modificările importante introduse în varianta publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie.

Angajații ANRE, ASF și ANCOM vor beneficia de un indice anual de competitivitate utilizat la determinarea salariului de bază

Personalul din cadrul ANRE, ASF şi ANCOM va beneficia de un indice anual de competitivitate utilizat la determinarea salariului de bază, conform proiectului actualizat al noii legi a salarizării, potrivit Agerpres.

„Personalul din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) încadrat pe funcţiile prevăzute în Anexa VII, capitolul II la prezenta lege beneficiază de un indice de competitivitate. Indicele de competitivitate se aplică la determinarea salariului de bază, prin înmulţire cu valoarea de referinţă şi cu coeficientul de salarizare corespunzător funcţiei. Creşterea salariului de bază rezultată din aplicarea indicelui de competitivitate are caracter temporar, până la determinarea noului indice de competitivitate”, se precizează în document.

Valoarea indicelui de competitivitate este minimum 1 şi nu poate fi mai mare de 2, notează sursa citată.

„Indicele de competitivitate prevăzut se stabileşte anual, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, care va fi comunicată celor două ministere până la data de 30 august a fiecărui an, pentru anul următor”, se mai arată în document.

(Citește și: ”Noua lege a salarizării unitare intră în etapa finală – Dragoș Pîslaru: Problemele semnalate de sindicate au fost rezolvate – Discuții la Cotroceni”)

***