Crește durata proceselor – Începe „normarea” activităţii în instanțe – dosare în așteptare, după depășirea capacității – Procesele prioritare

14 septembrie, 2026

Toate instanțele (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, „mecanismul de normare”, noua procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare, adică de numărul de judecători.

Este vorba despre stabilirea unei capacități de referință exprimate în număr de dosare/judecător, raportată la datele statistice europene, conform Hotărârii nr. 1642 a Secției pentru judecători a CSM, prin care este reglementată normarea.

Indicatorul relevant este dat de raportul dintre volumul dosarelor nou intrate și numărul de judecători, calculat diferențiat pe categorii de instanțe, iar nu ca indicator unic la nivelul întregului sistem judiciar.

„Un mecanism de normare a activităţii este absolut necesar, alături de modificări legislative pentru degrevarea instanţelor, astfel încât accesul la justiţie al cetăţenilor şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate”, a susținut insistent Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de la inițierea demersurilor pentru plafonarea activității zilnice din justiție.

Capacitatea anuală de la care se pleacă

Capacitatea anuală de soluționare aferentă unui judecător se stabilește diferențiat pe categorii de instanțe, după cum urmează, precizează Hotărârea CSM:

pentru judecătorii – 288 dosare

pentru tribunale – 192 dosare

pentru curți de apel – 119 dosare.

CSM a introdus, însă, o perioadă tranzitorie, care va duce ca abia din 2028 să se ajungă la datele de mai sus:

până la data de 14 septembrie 2027, la nivelul dublului capacității prevăzute

în perioada 15 septembrie 2027 – 14 septembrie 2028, la nivelul capacității majorată cu 50%

începând cu data de 15 septembrie 2028, la nivelul capacității prevăzute

Cum motivează CSM necesitatea mecanismului

„Circumstanțele excepționale” și provocările cu care se confruntă puterea judecătorească şi care „creează riscuri reale de colaps sistemic”, ]n prezentarea CSM:

deficitul de peste 800 de judecători

volum de activitate mult mai mare decât media europeană, aflat deja în creştere faţă de anul trecut

instanţe în cadrul cărora activează efectiv un număr foarte mic de judecători faţă de schema aprobată, respectiv 1 judecător sau 2 judecători, fiind imposibil ca din punct de vedere al administrării justiţiei şi al efortului uman să îşi poată desfăşura în continuare activitatea în această modalitate.

Statistica invocată de CSM:

În România sunt înregistrate anual aproximativ 2.500.000 de dosare (1.700.000 de dosare înregistrate cu excluderea cauzelor având ca obiect încuviințarea executării silite).

Numărul judecătorilor aflați în funcție este de 4.463, rezultând o încărcătură medie efectivă de aproximativ 383 dosare pe judecător pe an (1.700.000 ÷ 4.463), fără a se lua în calcul dosarele având ca obiect încuviințarea executării silite.

Prin raportare la statisticile CEPEJ pentru anul 2024, rezultă o medie europeană de aproximativ 245 de dosare pe judecător pe an. Așadar, analiza comparativă a acestor date relevă faptul că, în România, încărcătura efectivă pe judecător este de aproximativ 1,6 ori mai decât media europeană.

Principiile normării

Mecanismul de normare are în vedere ajustarea volumului de dosare în instanță în funcție de capacitatea reală a acesteia de la un anumit moment – se stabilește o normă la nivel de nr. dosare/judecător prin raportare la datele europene.

Pe baza numărului de dosare înregistrate în fiecare instanță și în funcție de numărul de judecători aflați efectiv în activitate la un moment dat, norma de la pct. 1 determină capacitatea zilnică a instanței.

Normarea se realizează la nivelul instanței/materiei juridice, iar între completuri funcționează mecanismul de repartizare aleatorie și echilibrată care are în vedere și complexitatea dosarelor.

Mecanismul de normare nu exclude repartizarea pe puncte de complexitate, ci se completează cu aceasta.

Cum funcţionează mecanismul

Reguli de determinare a capacității zilnice:

Dacă într-o zi se înregistrează mai multe dosare decât capacitatea zilnică, instanța va repartiza doar dosarele pe care efectiv le poate judeca raportat la normă, restul de dosare fiind plasate în lista de așteptare în vederea judecării lor.

Dacă într-o zi se înregistrează mai puține dosare decât capacitatea, diferența se reportează în ziua următoare.

Dosarele din lista de așteptare se vor repartiza plecând de la regula FIFO (first in, first out).

Excepție fac dosarele urgente (stabilite de CSM), care vor fi repartizate în aceeași zi, dar care vor fi contabilizate în capacitatea zilnică.

Dacă sunt mai multe dosare urgente înregistrate decât capacitatea zilnică, toate vor fi repartizate, iar capacitatea va fi reportată negativ, scopul fiind ca la nivel de an calendaristic să se pastreze pe cât posibil norma.

Identificarea dosarelor care pot fi repartizate și a dosarelor care urmează a fi înscrise în Registrul de gestionare a fluxului de cauze în vederea repartizării ulterioare se va realiza prin intermediul unei aplicații informatice, după ce toate actele de sesizare a instanței dintr-o zi au fost înregistrate și au primit număr în sistemul ECRIS.

Exemplu prezentat de News.ro:

O judecătorie la care lucrează patru judecători va avea, în primul an de aplicare, o capacitate de 576 de dosare pe an pentru fiecare judecător. Pentru întreaga instanţă, capacitatea anuală va fi, astfel, de 2.304 dosare.

Raportată la zilele calendaristice, aceasta înseamnă o capacitate zilnică de aproximativ 6,31 dosare.

În cazul în care într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, dosarele care nu pot fi repartizate nu sunt pierdute şi nici respinse, ci rămân în aşteptare şi sunt preluate în zilele următoare.

Astfel, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate şapte dosare, şase vor fi repartizate, iar unul va rămâne în aşteptare. Pe 16 septembrie sunt înregistrate alte şapte dosare. Instanţa va repartiza dosarul rămas din ziua precedentă şi alte cinci dosare nou-intrate, în timp ce două dintre acestea vor rămâne în aşteptare.

Pe 17 septembrie, sunt înregistrate doar trei dosare noi. Instanţa va repartiza cele două dosare rămase din ziua precedentă şi cele trei cauze nou-intrate. Pentru că în acea zi sunt repartizate doar cinci dosare, sub capacitatea de şase, diferenţa de capacitate se reportează pentru ziua următoare.

În 18 septembrie, cele şapte dosare înregistrate vor putea fi repartizate, întrucât instanţa va avea capacitatea de şase dosare pentru acea zi, la care se adaugă dosarul reportat.

Cauzele exceptate

Încuviinţările de executare silită. Acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea capacităţii zilnice şi vor fi repartizate peste această capacitate, fără să o diminueze.

Cauzele prioritare. Acestea sunt luate în calcul la stabilirea capacităţii zilnice, însă trebuie repartizate imediat, chiar dacă prin aceasta este depăşită limita zilnică. Un exemplu îl constituie ordinele de protecţie.

Dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate zece ordine de protecţie, toate vor fi repartizate de îndată. Cele patru cauze care depăşesc capacitatea zilnică de şase dosare vor fi însă imputate capacităţii zilei următoare. În consecinţă, pe 16 septembrie instanţa va avea o capacitate disponibilă de doar două dosare.

Într-o altă situaţie, dacă într-o zi sunt înregistrate trei dosare obişnuite şi cinci ordine de protecţie, cele cinci ordine de protecţie vor fi repartizate imediat, iar din cele trei dosare obişnuite va fi repartizat unul. Celelalte două dosare vor rămâne în aşteptare.