Nivelul prețurilor din România față de media europeană, calculat pe baza datelor strânse în 2019 și utilizat în scopuri statistice pentru anul 2021 (conform metodologiei europene armonizate) este de 55,2, față de 54,9, nivelul utilizat pentru anul trecut.
Astfel, țara noastră apare pe locul al doilea între țările membre cu cele mai mici prețuri, după Bulgaria (53,3) dar semnificativ mai bine față de Polonia (60,1) și Ungaria (66,8%).
Dacă în Ungaria prețurile sunt mai mari decât la noi cu 21%, acest ecart se majorează la 36% în Cehia, 57% în Slovacia și 59% în Portugalia, ultimele două situate sub pragul de 60% în raport cu România.
De reținut, acesta este un element-cheie pentru care am reușit să ajungem cu PIB/locuitor la circa 70% din media UE după ajustarea cu nivelul prețurilor, deși exprimat strict în euro în prețurile curente suntem doar la 38%.
Concret, cele 11.510 euro/locuitor se transformă, după echivalarea între prețurile de la noi și cele medii la nivelul UE27 ( calculele au fost refăcute după Brexit) într-un echivalent (pentru corectă comparabilitate cu alte state) de 20.850 euro/locuitor, CA ȘI CUM prețurile ar fi aceleași în toate statele UE.
Pentru referință, menționăm și țările cu cele mai mari prețuri, unde este nevoie de sume mult mai mari exprimate în euro decât la noi pentru a procura aceeași cantitate de bunuri și servicii. Topul este dominat de Danemarca (indice de prețuri 140,8), Irlanda (135,4) și Luxemburg (132%), în timp ce economiile cele mai mari ale UE apar grupate pe locurile 9-12: Franța (113,4), Germania (107,3), Italia (101,7) și Spania (96,3).
Pentru exemplificarea relației care implică nivelul prețurilor, 1.000 de euro în România echivalează cu 2.073 euro în Germania. Sau, dacă vreți, un câștig de 2.000 de euro pe lună în Germania ar fi echivalent cu unul de circa 4.950 lei în România la actualul curs de schimb euro/leu.
De aceea, ar trebui să fim mult mai atenți la avansul prețurilor, în drumul lor spre convergența cu nivelurile europene (inevitabil pe măsură ce ne dezvoltăm). Poate chiar mai mult decât la majorarea câștigurilor sau a beneficiilor sociale oferite de stat. Ideea ar fi să ne menținem cu ritmul de creștere a veniturilor SUSTENABIL peste avansul prețurilor și să nu credem că orice sumă încasată în plus se va traduce automat într-o majorare a puterii de cumpărare.
2 răspunsuri
Oare costul chiriilor si pretul caselor au fost incluse in „pachet”?
Pe lângă convergența prețurilor, de interes este convergența productivității, care este determinată de structura economiei, de ponderea activităților cu grade diferite de intensitate tehnologică sau de utilizare a cunoștințelor. De aici vin diferențele și, eventual, ambițiile de schimbare în politicile publice.