fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Nivelul de trai a ajuns la 70% din media UE; PIB/loc – la 64%. Ce înseamna asta și cum stau ceilalți

de Marin Pana , 20.6.2019

România a ajuns în 2018 la 70% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC/locuitor) publicat de Eurostat.

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 64% din media UE.

Astfel, ţara noastră figurează acum pe locul 24-25, alături de Letonia, peste grupul format din Ungaria, Croaţia şi Bulgaria.

În premieră absolută, am fost incluşi în comunicatul oficial alături de Polonia, Slovenia, Slovacia, Grecia şi Estonia printre ţările care au de recuperat un decalaj de până la 30% faţă de media europeană.

Avansul AIC pentru România între 2014 şi 2018 a fost spectaculos, de nu mai puțin de 14 puncte procentuale. Totodată, diferenţa dintre AIC şi PIB prin raportare la media UE a urcat de la un singur punct procentual în 2014 la şase puncte procentuale în 2018, ceea ce a creeat o situaţie care ar trebui să ne dea de gândit.

Dacă, pentru aderarea la Zona Euro (ZE), se ia drept criteriu de referinţă PIB/locuitor, în 2018 ne-am plasat la 60% din media ZE ( 64% din media UE raportat la 106% din media UE). Însă, atunci când refacem calculul pe consum efectiv AIC/locuitor, rezultatul se schimbă spectaculos şi urcă la 67% din media ZE (70% din media UE raportat la 104% din media UE).

Exact pe dos faţă de unguri

De reţinut, ne aflăm exact în situaţie inversă faţă de Ungaria, care apare la Eurostat cu 70% la PIB/locuitor şi doar 64% la AIC/locuitor.

Simplificat, noi stăm mai slab la producţie dar suntem mai tari la consum, ungurii produc mai mult dar consumă mai puţin.

E vorba despre aceeaşi Ungarie care a mărit în T1 2019 salariile cu 8% în sectorul productiv şi le-a ţinut aproape pe loc în sectorul care nu e direct productiv (+0,5%).

La noi a fost „feerie” pe sectorul non-business, care a primit aproape zece procente în plus faţă de sectorul de business ( care, oricum, a ajuns la +13,5%).

Rămâne ca viaţa să arate cine a avut dreptate, dacă şi ei sunt tot fruntaşi la inflaţie în UE ( locul doi, după noi). Situaţia fiind complicată de observaţia că genul proxim pentru economia românească, Polonia, se află în aceeaşi situaţie ca şi noi, cu un AIC/loc. situat cu şase puncte procentuale peste PIB/loc., ceea ce o în clasamentul Eurostat trimite peste ţări cu PIB/loc. mult mai mare, precum Slovenia şi Slovacia.

Evoluția statelor membre UE între 2015 şi 2018

Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor  şi PIB/locuitor din 2015 până în 2018, pentru a vedea ce schimbări mai importante au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. România se distinge clar prin cele mai spectaculoase creşteri, însă cu avansul AIC/loc. semnificativ peste cel al PIB/loc.

De reţinut, diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat în ultimii patru ani de la 6 puncte procentuale până la 14 puncte procentuale la nivelul AIC. Totodată, decalajul exprimat ca PIB pe locuitor a cunoscut o modificare de la 10 până la 14 puncte procentuale.

La această evoluţie, a contribuit faptul că în urmă cu două decenii (vezi criza din 1998), sub ameninţarea cu incapacitatea de plată, România a luat decizia de a susţine pentru leu un curs valutar flotant în locul variantei care ni se sugera la acea vreme de consiliu monetar şi curs fix faţă de euro, variantă acceptată de Bulgaria.

Cele mai mari diferențe între indicatorii AIC/locuitor și PIB/locuitor la nivelul UE, care schimbă semnificativ ierarhia nivelului de trai (de reţinut, toate negative) se observă în Olanda (17 puncte procentuale mai puţin la consumul efectiv), Danemarca și Suedia ( fiecare cu câte 12 puncte procentuale).

Italia, al doilea mare partener comercial al României, este statul cel mai apropiat de media UE la ambii indicatori de nivel de trai. Atenţie, însă, pe fondul ascensiunii noilor state membre, statul pensinsular se află în pierdere lentă, dar constantă, de nivel de trai relativ.

Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC. Oarecum discret, ea a urcat la nivelul de 90% din media UE, adică a prins din urmă (surprinzător) Spania. Polonia, Slovenia şi Slovacia au depăşit Grecia, confruntată ( nota bene !) cu problemele bugetare binecunoscute.

*

PIB/locuitor faţă de AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.6.2019

Un raspuns

  1. impartial
    23.6.2019, 5:07 am

    De subliniat ca intre 2015 si 2018 la indicatorul AIC/locuitor cresterea a fost de 11 procente din media UE iar la PIB/ locuitor (PPS) a fost de 7 procente , cele mai mari din UE. Intrebare : A fost gresita politica economica din aceasta perioada ?

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult