Președintele Nicușor Dan a avertizat, în conferința de presă de la finalul Summitului European pentru Arctica de la Rovaniemi, Finlanda, că statele europene s-au confruntat în ultimii ani cu „mii de incidente” – sabotaje, atacuri asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare –, însă Europa nu dispune încă de o imagine comună asupra întregului fenomen.
Șeful statului s-a referit la incidente produse de Rusia și de agenții ei, Nicușor Dan afirmând că răspunsul la aceste incidente trebuie să fie unul coordonat, prin schimb de informații și expertiză și dezvoltarea capacităților de securitate și informații. Declarațiile președintelui României vin în contextul intensificării campaniei de sabotaj rusesc de pe teritoriul european și pe fondul creșterii în intensitate a riscurilor de securitate datorate războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucraine.
Întrebat în conferința de presă de luni din Finlanda unde se află astăzi „linia roșie” a Europei, în condițiile incidentelor cu drone, a sabotajelor și cazurilor de spionaj constatate în mai multe state, Nicușor Dan a spus că problema este tocmai fragmentarea informațiilor între state.
„În ultimii ani, probabil că am avut mii de incidente în toate țările noastre: sabotaje, atacuri asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice, dezinformare, și nu doar pe Flancul Estic. În primul rând, cred că nu avem încă o imagine comună. România știe foarte bine ce s-a întâmplat în România, dar nu avem o cunoaștere comună asupra întregului fenomen îndreptat împotriva Europei. Și atunci răspunsul nostru nu poate fi altul decât să fim uniți, să ne împărtășim expertiza și să construim capabilitățile, inclusiv cele cibernetice și toate celelalte capabilități din domeniul informațiilor, pentru a ne proteja mai bine cetățenii”, a spus șeful statului.
Amintim că liderii din douăsprezece state europene, între care România, Germania, Franța, Polonia și statele nordice și baltice, au cerut luni Uniunii Europene să își asume un rol mult mai strategic și proactiv în Arctica, pe fondul intensificării activității militare ruse, al creșterii interesului Chinei pentru regiune și al transformării accelerate a Arcticii într-un spațiu-cheie pentru securitatea europeană. Apelul a fost formulat într-o declarație comună adoptată după Summitul European pentru Arctica de la Rovaniemi, în Finlanda.
Nicușor Dan: Amenințările de la Marea Neagră și din Arctica au aceeași sursă – Rusia. România oferă expertiză în deminare, informații și protejarea cablurilor submarine
Luni dimineață, înainte de reuniunea liderilor pe strategia în privința Arcticii, președintele Nicușor Dan a legat direct securitatea Flancului Estic de cea a regiunii arctice, argumentând că statele din cele două zone se confruntă cu același tip de amenințări și trebuie să dezvolte mecanisme comune de descurajare și apărare.
„Suntem o țară importantă pe Flancul Estic și ne confruntăm cu aceeași amenințare atât pe Flancul Estic, cât și în regiunea arctică, iar în spatele acestei amenințări se află, desigur, Rusia. Este vorba despre drone, atacuri asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice și acte de sabotaj. Întrucât ne confruntăm cu amenințări similare, trebuie să avem și modalități similare de descurajare și să fim pregătiți pentru ele. De aceea suntem aici”, a declarat președintele României, într-o serie de declarații scurte pentru jurnaliști.
Nicușor Dan a precizat că România poate contribui la această cooperare prin experiența acumulată la Marea Neagră, inclusiv în domeniul deminării, culegerii de informații și protejării infrastructurii submarine.
„Fiind o țară de la Marea Neagră, avem o experiență considerabilă în deminare și în culegerea de informații. Avem, de asemenea, o anumită experiență în protejarea cablurilor submarine și este important să împărtășim acest tip de expertiză cu țările de pe Flancul Estic și cu statele de la frontiera arctică”, a spus șeful statului.
De notat că România face parte și din așa-numitul format Helsinki și va găzdui următoarea reuniune la București, la începutul anului viitor.
Președintele a insistat și asupra dimensiunii economice a cooperării, indicând mineralele critice și construcțiile navale drept domenii în care România poate avea un rol.
„Există și oportunități economice interesante. În ceea ce privește România, avem expertiză în domeniul mineralelor, atât în extracție, cât și în procesarea acestora. Există o cooperare între institutul nostru geologic și Institutul Geologic al Finlandei în acest domeniu. De asemenea, avem o anumită experiență în construcția navală. Prin urmare, este un format bun de cooperare, care poate contribui la atragerea investițiilor atât pe Flancul Estic, cât și în regiunea arctică”, a spus șeful statului.
Întrebat cum poate contribui România, deși nu este un stat arctic, la protejarea intereselor europene în regiune, Nicușor Dan a răspuns: „Exact așa cum am spus: avem experiențe similare și trebuie să ne împărtășim expertiza”.
Merz: Arctica e un „punct fierbinte geopolitic”
La rândul său, în conferința de presă de la Rovaniemi, cancelarul german Friedrich Merz a descris Arctica drept un „punct fierbinte geopolitic”, în care Rusia își consolidează capabilitățile militare și desfășoară zilnic activități hibride, și a avertizat că agresiunea Moscovei „nu este doar împotriva Ucrainei”, ci „împotriva noastră, a tuturor”.
Președintele Consiliului European, António Costa, a sintetizat miza reuniunii prin formula „securitatea Arcticii este securitatea Europei”, argumentând că noua realitate geopolitică trebuie să se reflecte inclusiv în următorul buget multianual al UE, prin investiții sporite în securitate și apărare.
Premierii Danemarcei, Estoniei și Finlandei au insistat, la rândul lor, asupra transformării Arcticii într-un spațiu strategic central pentru Europa. Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, a vorbit despre negocierile în curs cu SUA privind Groenlanda și despre creșterea prezenței militare aliate pe insulă, Kristen Michal, premierul Estoniei, a avertizat că Rusia „nu se pregătește pentru pace” și că Europa trăiește pe „timp împrumutat” datorită rezistenței Ucrainei, iar premierul finlandez Petteri Orpo a cerut ca noua strategie europeană pentru Arctica să fie transformată într-o foaie de parcurs și în proiecte concrete, inclusiv dezvoltarea unei capacități europene de spărgătoare de gheață.
Confruntarea cu Rusia devine tot mai vizibilă, spune Merz – ”Perioada în care Nordul Îndepărtat primea puțină atenție s-a încheiat”
În plus, cancelarul german Friedrich Merz a prezentat Arctica drept unul dintre spațiile în care confruntarea cu Rusia devine tot mai vizibilă și a cerut o implicare europeană mai puternică, complementară NATO.
„Prezența mea aici este un semnal clar că înțelegem cu toții că această parte a continentului european a devenit între timp una dintre cele mai critice pentru securitatea noastră. Aș spune (…) că perioada în care Nordul Îndepărtat primea puțină atenție s-a încheiat. Această regiune arctică nu este doar critică pentru securitatea și stabilitatea Europei. Este în interesul nostru comun să fim aici și să discutăm despre agresiunea rusă pe care o vedem nu numai împotriva Ucrainei, ci și aici, în Arctica. Regiunea a devenit un punct fierbinte geopolitic. Rusia își dezvoltă aici capabilitățile militare și își folosește prezența pentru activități hibride în fiecare zi. Atacul cu drone de la Leipzig a demonstrat încă o dată că Rusia este dispusă să răspândească insecuritate. Dar nu vom permite ca acest comportament ostil să ne intimideze. Dimpotrivă. Împreună cu partenerii noștri internaționali și europeni am reacționat ferm și în unitate”, a spus Merz.
Merz a fost la fel de tranșant atunci când a fost întrebat despre atacurile hibride și răspunsul Germaniei.
„Ați văzut probabil că guvernul german a reacționat foarte precis în urmă cu două săptămâni și a luat măsuri care nu mai fuseseră luate înainte. Acesta este mesajul nostru clar: suntem pregătiți să reacționăm. Știm de unde vin aceste interferențe și aceste atacuri. Dovezile sunt foarte clare. Acesta este motivul pentru care acum ne apărăm și transmitem mesaje clare Rusiei. Suntem în procesul de a modifica în Parlament legile fundamentale referitoare la instituțiile noastre de securitate, inclusiv serviciile. Vom merge pe acest drum foarte hotărâți, calm, dar fără nicio îndoială că vom face tot ceea ce putem pentru a ne proteja populația, infrastructura și integritatea teritorială. Acest lucru este valabil pentru Germania, pentru teritoriul Alianței, pentru Uniunea Europeană și pentru sprijinul nostru acordat Ucrainei. Nu vreau să las nicio îndoială că guvernul meu face tot ceea ce poate pentru a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva acestei agresiuni. Această agresiune nu este doar împotriva Ucrainei. Este o agresiune împotriva noastră, a tuturor. Și suntem hotărâți să ne apărăm”, a mai afirmat Merz.
În privința riscului ca sprijinul pentru Ucraina să slăbească, cancelarul a spus că, „cel mai probabil, ne aflăm în fața celor mai decisive momente, poate săptămâni sau luni, pentru apărarea libertății și păcii pe continentul nostru”.
„Voi face tot ceea ce pot pentru a menține sprijinul nostru și pentru a-i convinge pe oameni că acest lucru este în propriul nostru interes. Cunosc argumentele, văd dezbaterea, văd rezervele existente în anumite părți ale țării, dar acest lucru nu este valabil doar în estul Germaniei, ci în întreaga Republică Federală, la fel ca în alte părți ale Uniunii Europene. Trebuie să rezistăm până când acest război teribil se va încheia. Dacă Rusia reușește, acest lucru va avea consecințe imprevizibile și fără precedent pentru noi toți, inclusiv pentru Germania. De aceea mă aflu aici, foarte ferm, foarte clar și fără să fiu dispus să dau înapoi nici măcar un centimetru. Este acum datoria noastră istorică să facem ceea ce putem pentru a ajuta această țară să păstreze pacea și libertatea în Europa”, a spus Merz.
Președintele Consiliului European, António Costa: „Securitatea Arcticii este securitatea Europei”
Președintele Consiliului European, António Costa, a legat schimbarea politicii europene pentru Arctica de deteriorarea ordinii internaționale și de acțiunile Rusiei.
„Securitatea Arcticii este securitatea Europei. Prioritățile strategiei Uniunii Europene pentru Arctica au fost stabilite în 2021 și rămân valabile astăzi: protecția climei, dezvoltarea durabilă, cooperarea pașnică. Dar atunci când vorbim despre securitatea Arcticii, trebuie să ne adaptăm la noua realitate geopolitică. Într-adevăr, Arctica este o altă victimă a slăbirii sistemului multilateral. Suveranitatea și respectarea integrității teritoriale nu mai pot fi considerate de la sine înțelese. Iar concepte fundamentale ale dreptului internațional, precum libertatea navigației, sunt contestate. Rusia, cea mai mare țară arctică, este unul dintre principalii factori care determină această tendință”, a spus Costa.
Costa a cerut crearea unui arc de cooperare strategică de la Baltică până în Atlanticul de Nord și a spus că această schimbare va avea consecințe inclusiv asupra bugetului european.
„Uniunea Europeană este și va rămâne un partener de încredere, pe termen lung, pentru toți aliații arctici, europeni și non-europeni. Susțin pe deplin ambiția acestui summit de a promova o acțiune coordonată, de a construi un inel de parteneri de la Marea Baltică, prin Arctica și până în Atlanticul de Nord, pentru a asigura o abordare cuprinzătoare, bazată pe reguli, asupra securității și apărării regiunii arctice. Această nouă realitate geopolitică se va reflecta în următorul buget european pe termen lung, prin creșterea investițiilor în securitatea și apărarea Europei, inclusiv în regiunea arctică. Dincolo de dimensiunea geopolitică și de securitate, nu putem pierde din vedere nici amenințarea majoră reprezentată de schimbările climatice, dar nici oportunitățile economice pe care regiunea le oferă autonomiei noastre strategice, în special în ceea ce privește materiile prime critice”, a spus președintele Consiliului European.
Șefa guvernului danez: Negocierile cu SUA privind Groenlanda continuă
Premierul danez Mette Frederiksen a vorbit despre presiunea exercitată asupra Groenlandei și despre negocierile deschise cu administrația americană în privința acestui teritoriu pe care SUA vor să îl cumpere de la guvernul danez.
„Cred că toată lumea a recunoscut că Groenlanda s-a aflat sub o presiune foarte mare. Sunt foarte recunoscătoare pentru sprijinul larg și puternic pe care l-am primit din partea partenerilor noștri europeni. De când a început dezbaterea publică, am convenit cu americanii să constituim ceea ce numim un grup de lucru la nivel înalt. Am fost foarte clari, din partea Regatului Danemarcei, că dorim, desigur, o cooperare mai strânsă cu americanii în ceea ce privește securitatea și apărarea, inclusiv în Groenlanda. Acest grup de lucru încă își desfășoară activitatea și, prin urmare, este prea devreme pentru a trage concluzii. Dar sunt destul de optimistă că putem găsi o cale și cred că vedem deja unele semnale foarte clare”, a spus șefa guvernului de la Copenhaga.
Frederiksen a subliniat cât de mult s-a modificat poziția strategică a regiunii în ultimii ani.
„Când am devenit prim-ministru al Danemarcei, regiunea arctică nu se afla cu adevărat pe agenda Uniunii Europene și nici pe cea a NATO. Acum, în timp ce vorbim, avem 10 aliați care desfășoară exerciții împreună în Groenlanda. Numeroși parteneri și aliați europeni și transatlantici își asumă acum colectiv o responsabilitate mai mare pentru asigurarea securității Groenlandei și a regiunii arctice. Atât timp cât grupul de lucru își continuă activitatea, nu există concluzii. Dar speranța mea este, desigur, că vom găsi o cale înainte, în mod pașnic, și împreună cu americanii”, a mai spus Mette Frederiksen.
Premierul Estoniei: „Rusia nu se pregătește pentru pace”
Premierul estonian Kristen Michal a legat direct securitatea Balticii de cea a Arcticii și a avertizat că Moscova își continuă pregătirile militare.
„Primul lucru care trebuie spus despre Arctica este că Estonia este cea mai nordică țară care nu face parte din Cercul Arctic. Pentru noi, securitatea în Marea Baltică și în regiunea arctică sunt foarte strâns legate. Ca să fiu sincer, sunt unul și același lucru. Avem aceleași întrebări pe care le au și cei aflați în Cercul Arctic, iar aceleași întrebări există în regiunea Mării Baltice. Problema este Rusia. Intențiile Rusiei nu sunt pașnice. Ei nu se pregătesc pentru pace. Consolidarea militară este un lucru. Al doilea este protecția mediului, pentru că, de exemplu, în ceea ce privește flota din umbră, au avut aproximativ 13 nave care au trecut prin coridorul nordic în 2024, iar în 2025 erau deja aproximativ 100. Și vedem că numărul continuă să crească”, a spus Michal.
Petteri Orpo, premierul Finlandei: Strategia pentru Arctica trebuie transformată într-o „foaie de parcurs clară”
La rândul său, premierul finlandez Petteri Orpo a insistat asupra trecerii de la evaluarea amenințărilor la proiecte concrete și investiții europene.
„Mai întâi avem nevoie de o înțelegere comună asupra situației din această regiune strategică, Arctica. După aceea, vom elabora o strategie și vom avea o foaie de parcurs clară privind ceea ce trebuie să facem pentru a ne consolida prezența în Arctica. Avem nevoie de propuneri concrete, iar această capacitate de spargere a gheții este una dintre capabilitățile de care avem cu adevărat nevoie. Este adevărat că noi putem construi aceste spărgătoare de gheață și avem foarte multă expertiză în acest domeniu, dar trebuie să mergem pas cu pas”, a spus el.
Ideea unei capacități comune de spărgătoare de gheață a primit sprijin și din partea cancelarului german.
„Știm că avem cu siguranță nevoie de spărgătoare de gheață și aceasta nu este doar o problemă pentru Finlanda, Norvegia sau Suedia. Este o chestiune pentru întreaga Uniune Europeană, pentru întregul continent european și acesta este motivul pentru care discutăm despre acest lucru. Aveți sprijinul meu pentru a face acest lucru împreună”, a spus Merz.
(Citește și: 12 state europene, între care România, cer un rol strategic al UE în Arctica, pe fondul amenințării ruse și al interesului chinez – Bruxelles-ul va prezenta în octombrie o nouă strategie pentru regiune)
(Citește și: „Drumul Mătăsii” trece pe la Polul Nord: China ocolește punctele de blocaj ale transportului maritim prin Arctica)
(Citește și: Rusia își redesenează harta rutelor maritime prin Arctica)
(Citește și: Nicușor Dan participă la summitul Arcticii de la Rovaniemi, alături de Merz și Tusk: va prezenta viziunea României privind securitatea „de la Arctica la Marea Neagră”. UE vrea un rol mai ambițios în regiune)
(Citește și: Norvegia va explora în zona Arctică pentru noi zăcăminte de petrol și gaze în ciuda opoziției Uniunii Europene)
***
Urmărește-ne pe Google News
