vineri

29 martie, 2024

5 noiembrie, 2022

Nici Klaus Iohannis, nici Mircea Geoană nu sunt pe lista neoficială a candidaților la șefia NATO, făcută de New York Times, având ca surse oficiali americani. Una dintre cauze ar putea fi grija de a nu irita Rusia, cunoscută fiind adversitatea acesteia față de România.

Mircea Geoană este secretarul general adjunct al NATO și ar fi putut fi un candidat la înlocuirea șefului său direct, Jens Stoltenberg, al cărui mandat (prelungit) se încheie în septembrie anul viitor. Klaus Iohannis a recunoscut că ar „evalua situația foarte serios”, dacă i s-ar face o propunere, după ce media europene au vehiculat posibilitatea.

Lista prezumtivilor șefi ai NATO

Favorită ar fi Chrystia Freeland (54 de ani) vicepremier și ministru de Finanțe al Canadei, fost ministru de Externe și fostă jurnalistă. Ceilalți patru sunt europeni, dintre care un britanic și trei înalți oficiali din Croația, Estonia și Slovacia.


Cea mai tânără este Kaja Kallas (45 de ani), actual șefa guvernului Estoniei. Zuzana Caputova (49 de ani) este președinte a Slovaciei.

Kolinda Grabar-Kitarovic (54 de ani) a fost președinte a Croației și ambasadoare la Washington, dar – mai important, a fost secretar general adjunct NATO pentru diplomație publică.

În fine, britanicul Ben Wallace (52 de ani), care este ministrul Apărării al țării sale.

Rolul crucial al NATO în apărarea Europei

Agresiunea Rusiei în Ucraina și bulversarea ordinii relațiilor internaționale, pe care a produs-o sau este pe cale să o deslușească, au făcut ca NATO să capete un rol crucial în apărarea Europei.


În februarie 2021, președintele francez Emmanuel Macron spunea că NATO este în „moarte cerebrală”, iar Donald Trump, locatarul de atunci al Casei Albe, nu punea prea mare preț pe buna înțelegere între aliați.

Uniunea Europeană ar vrea, deloc surprinzător, ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră. Presupunând că aderarea Suediei și Finlandei nu va mai întâmpina nici o opoziție din partea Turciei și Ungariei, 23 din cei 32 de membri ai alianței vor fi și membre NATO.

Nu este exclus nici ca mandatul lui Jens Stoltenberg (63 de ani) să mai fie prelungit cu un an. Atât Washingtonul, cât și Bruxellesul doresc o concluzie înainte de următoarele alegeri prezidențiale americane din noiembrie 2024, și chiar înainte de primăvara aceluiași an, când vor fi aleși noi conducători ai UE.

Poziția oricăruia dintre candidați în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei va fi un factor critic.

Oricât de puternic se opun invaziei Rusiei în Ucraina, țările din Europa de Vest, precum Franța și Germania, vor să privească dincolo de ziua în care războiul se va încheia, într-un fel sau altul, și vor dori pe cineva dispus să încerce să creeze o relație nouă, mai stabilă, cu Moscova – scrie New York Times.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: