vineri

29 martie, 2024

7 ianuarie, 2016

MUGUR ISARESCU - Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca Parlamentul să țină seama de recomandările făcute cu privire la legea dării în plată, astfel încât să iasă o ”lege mai bună” care să pună în concordanță scopul actului normativ, de a proteja persoanele cu credite pentru locuință și textul său, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la briefingul de presă în care a detaliat deciziile de politică monetară adoptate în prima ședință de politică monetară din acest an.

În 2016 există premisele unui leu stabil, însă, având în vedere contextul internațional mai puțin favorabil, guvernatorul BNR recomandă ca România să nu potențeze instabilitatea cu dezechilibre interne, ”mai greu de administrat”.

El a precizat totodată că politicienii trebuie ”să dea” cu măsură deoarece este foarte greu să iei în momentul în care se produc ”corecții”.


”Politic, tot timpul trebuie să dai ceva și în orice caz nu trebuie să iei și atunci întrebarea este așa, dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia”, a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă vede eventuale riscuri vizavi de alegerile din acest an.

Deciziile de politică monetară

Consiliul de Administrație al BNR a decis joi, în prima ședință de politică monetară din acest an, menținerea dobânzii cheie la nivelul de 1,75% pe an. De asemenea, BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 12% de la 14% începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2016. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8%.

Decizia privind menținerea dobânzii de politică monetară este în linie cu așteptările analiștilor financiar-bancari din România. Ei anticipează că BNR va menține nivelul de 1,75% în acest an.

Anul 2017 ar putea aduce majorarea dobânzii la 2,5% în decembrie, potrivit unui sondaj realizat în rândul membrilor Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).


Anul trecut, dobânda cheie de politică monetară a fost redusă în primele patru ședințe ale CA-ului BNR, de la nivelul de 2,75% la 1,75% pe an.

Principalele declarații făcute de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă susținut după ședința de politică monetară:

  • Despre legea dării în plată: ”Parlamentul hotărăște legile. Așteptăm să aibă în vedere aceste recomandări ca și recomandările Băncii Centrale Europene și să iasă o lege mai bună, o lege care să pună în concordanță scopul ei, protejarea celor care au credite pentru locuință, nu a altora, deci scopul legii care este declarat cu textul legii”.
  • Despre eventuale pericole generate de alegerile din acest an: ”Să dăm prea mult. Politic, tot timpul trebuie să dai ceva și în orice caz nu trebuie să iei și atunci întrebarea este așa, dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia”.
  • Despre evoluția leului: Leul a fost stabil pentru că condițiile macroeconomice din 2015 au fost stabile. Am avut o situație macroeconomică bună și aceasta s-a reflectat fără să fie nevoie de intervenții susținute ale BNR, aceste condiții stabile s-au reflectat într-o stabilitate a pieței și deci o relativă stabilitate a leului, în ciuda faptului că economia internațională și zona în care ne situăm noi nu au fost deloc stabile. Dacă situația macroeconomică se va menține stabilă, nu vom asista la deteriorări de indicatori și la dezechilibre mai mari există premisa ca leul să fie în continuare stabil. Într-adevăr influențele externe pot să dezechilibreze situația. Am trăit cu un an înainte, în 2014, asemenea situații – criza din Turcia, criza din Ucraina și știm ce înseamnă. Un context internațional tulbure sau mai tulbure decât anul trecut în acest an, volatilități mai mari, mișcări mai ample de capitaluri ne vor influența, pot crea dezechilibre temporare pe piață și problema este să nu potențăm mediul extern instabil cu probleme interne, dezechilibre interne care sunt mai greu de administrat.
  • Despre pericolele creșterii creditului în lei: Nu vedem încă o asemenea situație. O bună parte din creștere vine din convertire, convertirea unor credite în valută în lei. Când analizăm cifrele va trebui să ne uităm cu atenție cât vine dintr-o creștere propriu-zisă a creditării în lei, cât din acest proces de convertire pe care altminteri îl salutăm. Nu este un proces forțat. Nu este rezultatul unei inițiative legislative. Este un proces natural care pe de o parte a venit din scăderea substanțială a costurilor creditării în lei, iar pe de altă parte vine dintr-o înțelegere bilaterală bancă-client, de la caz la caz, și credem că aceasta este varianta cea mai bună (…) O bună parte din creșterea acestei creditări vine din programul Prima Casă. Deocamdată nu am tras acest semnal de alarmă că ritmul de creștere al creditării în lei a atins vreo cotă de risc. Deocamdată.
  • Despre politica monetară: Nu este o situație ușoară. Să ai inflație negativă, dar în același timp să vezi creșteri de salarii de 6-7-10% pe an. Sunt creșteri extrem de mari, creșteri de consum. Situația din România iese din tiparul oricărei definiții (…) Dacă se dă la o parte anul agricol nefavorabil avem o creștere economică de 5% (…) S-a atins cu o stimulare credem noi dezechilibrant de mare a consumului, în contextul unei evoluții nefavorabile a investițiilor (…) Acest lucru nu este sustenabil pe termen îndelungat (…) De mai multe trimestre există un excedent permanent de lei pe piața monetară. Ele sunt absorbite treptat prin creșterea creditului, dar datorită încrederii și condițiilor macro bune acest excedent nu se vede în piața valutară. Piața valutară a fost și este în continuare echilibrată. Aș spune că e o noutate. Și vă spune acest lucru o persoană care a trăit momente dramatice la începutul anilor ’90 când orice excedent de lei se simțea în piața valutară, se deprecia cursul masiv. Acum mai mulți factori contribuie la acest echilibru (…) Avem toate instrumentele funcționale. Este un mare avantaj. Nu trebuie să ne ducem în apele tulburi ale ușurărilor cantitative, să ne ducem la dobânzi negative. Din acest punct de vedere direcția de politică monetară este relaxată că are suficiente butoane pe care apese (…) Și după câte vedeți nu apăsăm pe toate butoanele deodată, le dăzăm.
  • Despre creșterea salariului minin: Eu cred că în România, în condițiile adâncirii integrării, a libertății mișcării forței de muncă, cred că o creștere a salariilor este inevitabilă. Din acest motiv și pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun guvern n-ar putea să-l evite decât cu mari riscuri și politice și sociale dar și economice, am considerat că relaxarea fiscală este ea exagerată și nu foarte prudentă pentru că uitați, se întâmplă ceea ce nu e de dorit, două lucruri care e bine să nu intre în concubinaj au intrat: creșteri mari de venituri concomitent cu reduceri importante de cost. Nu este bine.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: