luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 octombrie, 2015

MUGUR ISARESCU - Sustenabilitatea datoriei publice este o componentă esenţială a creşterii economice de durată, a declarat marţi guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare. În opinia sa, fără să analizezi cu atenţie traiectoria datoriei publice astfel încât aceasta să fie sustenabilă pe termen lung, rişti să te trezeşti în situaţia Greciei – „eram bogaţi şi într-o dimineaţă ne-am trezit săraci”.

„În prezent, datoria publică a României este sustenabilă. Suntem, încă, bine. Un al doilea mesaj: creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB (…) poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să conducă la situaţii extrem de dificile„, a declarat Mugur Isărescu.

Datoria publică totală (internă și externă) a României a fost de 39,9 la sută din PIB la sfârșitul anului 2014, respectiv de 59,3 miliarde de euro), pe baza metodologiei europene. Aceasta include, însă, și rezerva financiară în valută la dispoziția MFP care la sfârșitul lui 2014 a fost de aproape 7 miliarde euro. Astfel, datoria publică netă a fost în fapt de 35,3 la sută din PIB, se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare.

datorie
Prezentare Liviu Voinea, viceguvernator BNR

Din calculele BNR reiese că pragul critic al datoriei publice este cuprins între 40 şi 45% din PIB. Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50%.

„Nivelul actual al datoriei se situează sub pragul critic, dar nu departe de acesta – deci este necesară prudență”, se arată în raport.

MTO-ul şi reducerea datoriei publice

Guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenţia că MTO-ul (medium term objective) nu este o „e o cifră pe care a negociat-o cineva şi a pus-o acolo” cu „asemenea răutate încât să nu ne lase să ne dezvoltăm”.

MTO-ul este un optim al deficitului pe termen lung„, a explicat Mugur Isărescu.


În acest context, guvernatorul BNR a arătat că, la o creştere economică de 3% din PIB, respectarea MTO-ului, respectiv menţinerea deficitului primar (deficitul înainte de plata dobânzilor aferente împrumuturilor României) la nivelul de 1% din PIB, ar duce la scăderea ponderii datoriei publice în PIB.

„Pe de o parte readuci datoria publică pe o traiectorie descendentă pentru a te pregăti de viitoarea recesiune, care apare inevitabil, iar în al doilea rând, scăzând datoria publică, te gândeşti ce faci cu acel deficit de 1%”, a punctat guvernatorul, adăugând că aici guvernanţii au de ales între „cheltuieli sociale” sau o abordare pe termen lung, orientată către dezvoltare, caz în care cei 1% ar trebui alocaţi pentru finanţarea unor investiţii.

Deficite de 3% din PIB pot duce la depăşirea pragului critic al datoriei

În raportul publicat marţi se arată că din calculele BNR, ” în condițiile favorabile ale menținerii costurilor actuale cu datoria publică și al creșterii economice la nivelul PIB potențial, un deficit bugetar anual de circa 3 la sută din PIB ar conduce la depășirea pragului critic al datoriei publice în următorii 3 ani„.

„Respectarea și în anii următori a obiectivului pe temen mediu va asigura menținerea unui deficit anual în PIB, creșterea moderată de la un an la altul a datoriei publice totale care să permită stimularea economiei naționale și, concomitent, reducerea treptată a ponderii în PIB a datoriei publice, eliberând astfel resurse financiare și materiale pentru dezvoltarea accelerată a economiei naționale”, a spus guvernatorul BNR.

Totodată, în raportul BNR se arată că pentru o analiză corectă a evoluţiei datoriei publice şi a sustenabilităţii sale pe termen lung, trebuie luate nu doar dimensiunea acesteia, ci şi maturitatea reziduală, costul de finanţare și structura bazei de investitori.

Aşasar, un factor de risc îl reprezintă o eventuală creştere a costurilor de finanţare, în contextul normalizării politicilor monetare de la nivel internaţional.

„Costurile de finanțare au scăzut constant, de la peste 6 la sută din totalul datoriei în 2008 la sub 4 la sută din totalul datoriei în primul trimestru din 2015, in condițiile în care datoria s-a triplat. Cheltuielile anuale cu dobânzile au rămas relativ constante între 2009 și 2014, în intervalul 1,5 la sută – 1,7 la sută din PIB, creșterea stocului datoriei fiind compensată de scăderea costurilor de finanțare”, se arată în raportul BNR.

Totodată, maturitatea medie reziduală a datoriei publice a crescut la 5,4 ani în primul trimestru din 2015, faţă de 3 ani în 2008. „Episoadele prin care a trecut România în 1999 și 2009 au arătat că riscul de refinanțare poate fi chiar mai periculos pentru sustenabilitatea datoriei publice decât nivelul acesteia„, arată specialiştii Băncii Naţionale.

Un alt risc identificat este cel al expunerii băncilor pe titluri de stat.

„Finanţarea sectorului public de pe piaţa internă este semnificativă şi concentrată la nivelul sectorului bancar, indicând un spaţiu redus de creştere a portofoliilor în această direcție”, potrivit raportului.

Stabilitatea financiară ”nu este un moft”

Economia nu poate să funcţioneze eficient fără stabilitate financiară, a arătat Mugur Isărescu, adăugând că această stabilitate nu trebuie privit în contrapondere cu creşterea economică, dar nici nu trebuie trecută cu vederea atunci când se iau măsuri de relaxare fiscală.

Păstrarea stabilităţii financiare nu este un moft întrucât economia de piaţă nu poate să funcţioneze eficient, corect şi se prăbuşeşte în ultima instanţă dacă stabilitatea financiară nu este asigurată„, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că uneori se promovează idei potrivit cărora stabilitatea este „un fel de lux pe care noi, românii, nu putem să ni-l permitem. S-a avansat şi ideea de a opta pentru creştere economică rapidă şi să lăsăm la o parte stabilitatea financiară, că nu este nevoie de ea. Nu este adevărat”, a declarat el.

În acest context, relaxarea fiscală fără macrostabilitate este un nonsens.

Dacă relaxarea fiscală se face în condiţiile nepăstrării unei macrostabilităţi, este o păcăleală, pentru că dai ceva cuiva, celor care beneficiază de reduceri de impozite şi apoi taxezi întreagă societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, depreciere de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt tot o taxă, netransparentă şi greu de cuantificat”, a arătat guvernatorul BNR.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: