Comisia Europeană își redirecționează resursele interne către procesul de extindere în cazul Republicii Moldova, după ce ritmul reformelor de la Chișinău a depășit capacitatea departamentului de a ține pasul cu acestea, au declarat oficiali ai UE pentru Euronews.
Guvernul moldovean a implementat reformele necesare într-un ritm atât de rapid, încât Comisia încearcă acum să recupereze decalajul, realocând resursele existente pentru a monitoriza progresul.
„Rezultatele impresionante ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele pentru aderarea la UE dau roade. Am avut o discuție foarte bună cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat despre următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți pe X comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
Departamentul pentru extindere al Comisiei, care este deja suprasolicitat din cauza progreselor simultane înregistrate de mai multe țări candidate, a fost nevoit să redirecționeze resurse către țările cu cele mai bune performanțe.
Comisia trebuie să verifice dacă statele candidate implementează corect reformele
Chișinăul a depus eforturi susținute pentru implementarea reformelor solicitate de UE de când Maia Sandu (foto) a devenit președintă în 2020, instalând un guvern pro-european cu o majoritate parlamentară confortabilă.
„Reformele pe care le implementăm în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru integrare europeană, într-o discuție cu presa, vineri, în marja unei reuniuni ministeriale.
„Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voința politică și determinarea oamenilor noștri de a acționa cu fermitate în favoarea ferestrei de oportunitate care există în prezent în Uniunea Europeană”, a spus ea.
La rândul său, Comisia trebuie să verifice dacă statele candidate implementează corect reformele, ceea ce înseamnă că trebuie să își adapteze expertiza la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.
Și Kievul își continuă agenda de reforme, care a căpătat un nou impuls după ce premierul Serhii Koretskyi a preluat funcția în iulie. Cu toate acestea, efortul de război și presiunile asupra bugetului continuă să afecteze candidatura Ucrainei la aderare.
Marți, FMI a publicat un raport în care analizează potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova, excluzând Ucraina din cauza „dimensiunii sale mult mai mari și a conflictului militar în curs”.
Acest progres tehnic rapid contrastează cu realitatea politică din Consiliul UE, unde procesele de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova rămân interconectate.
Legătura politică dintre cele două procese
Prin „cuplare” se înțelege practica informală de a lega procesele de aderare ale două țări.
Gruparea țărilor este deosebit de utilă în etapa ratificării, deoarece permite statelor membre să ratifice un singur tratat de aderare — așa cum s-a întâmplat atunci când România și Bulgaria au aderat la blocul comunitar în 2007.
Ucraina și Republica Moldova și-au început împreună procesele de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei. În decembrie 2023, liderii UE au deschis simultan negocierile de aderare cu ambele țări.
Procesul Ucrainei a fost apoi blocat timp de doi ani de veto-ul Ungariei lui Viktor Orbán, pe fondul unor dispute bilaterale privind tratamentul minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia.
Impulsul pentru reluarea procesului a revenit după ce partidul Tisza al lui Péter Magyar l-a înlăturat pe Orbán de la putere în aprilie, determinând Budapesta și Kievul să înceapă negocieri pentru soluționarea disputelor bilaterale. În iunie, Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra primului capitol de negociere.
Al doilea dintre cele șase capitole de negociere a fost deschis în iulie. De atunci însă, Ungaria a încetinit din nou procesul, întrucât mai bine de un deceniu de retorică antiucraineană în perioada Orbán face dificil pentru mulți maghiari să accepte un progres rapid.
Deși fricțiunile reprezintă o chestiune strict bilaterală între Ucraina și Ungaria, faptul că cele două procese de aderare sunt legate face ca Republica Moldova să fie afectată indirect.
(Citește și: ”Republica Moldova și Ucraina încep luni negocierile de aderare la UE/ Reacții”)
***
Urmărește-ne pe Google News
