joi

28 martie, 2024

11 iulie, 2019

Deși formarea brută de capital fix a avut, surprinzător, o contribuție pozitivă la creșterea economică din prima parte a anului, membrii Consiliului de Administrație a Băncii Naționale a României (BNR) sunt reticenți că investițiile își vor reveni, cel puțin pe termen scurt.

Dincolo de frecventele modificări legislative care au pus până acum pe pauză planurile de extindere ale companiilor, CA-ul BNR subliniază că în contextul rectificării bugetare de la sfârșitul lunii ar putea fi implementate măsuri ”în vederea încadrării deficitului bugetar în ținta stabilită”, reiese din minuta celei mai recente ședințe BNR.

Alte îngrijorări exprimate de CA-ul băncii centrale vizează creșterea explozivă a dezechilibrelor externe, respectiv a deficitului de cont curent, pe fondul cererii în creștere de importuri.


Redăm, în continuare, cele mai importante observații ale conducerii BNR:

1. Inflația se va menține peste ținta BNR

Mai mulți membri ai Consiliului au apreciat că o asemenea evoluție a inflației de bază indică presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în corelație cu dimensiunea și trendul de accentuare a poziției ciclice a economiei și cu mărirea susținută a costurilor cu forța de muncă. Indicative au fost considerate și tendința crescătoare a ritmului anual de creștere a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor pentru consum, care s-a accentuat în ultimele luni, precum și majorarea deflatorului PIB în trimestrul I 2019; au fost evocate așteptările inflaționiste pe termen scurt, care potrivit unor sondaje, au continuat să se ajusteze în sens ascendent în perioada recentă.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei pe orizontul scurt de timp, în condițiile unor mici fluctuații, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2 la sută în decembrie 2019 şi la 3,3 la sută la finele anului 2020.

2. Cresc îngrijorările privind tendința și structura finanțării deficitului extern

Aportul formării brute de capital fix a revenit în mod neașteptat în teritoriul pozitiv, dar exclusiv ca urmare a revigorării construcțiilor noi.


S-a sesizat că, pe acest fond, contribuția cererii interne la dinamica PIB a crescut substanțial, în timp ce exportul net și-a mărit consistent aportul negativ, în contextul creșterii ușoare a dinamicii importurilor de bunuri și servicii, concomitent cu încetinirea ritmului exporturilor.

Drept consecință, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, antrenând și o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent, în pofida ameliorării în acest interval a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare. În acest context, membrii Consiliului au considerat că, prin dimensiunea și tendința lui, precum și prin structura finanțării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător.

3. Creșterea economică încetinește

Analizând premisele poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au considerat că expansiunea economică va încetini probabil în trimestrele II și III, dar va rămâne relativ mai alertă, ca urmare a accelerării ei peste așteptări în primul trimestru, și în condițiile unei dinamici trimestriale anticipate va scădea gradual, inclusiv pe fondul unor performanțe mai puțin favorabile ale agriculturii în trimestrul III.

Potrivit evaluării făcute, o asemenea perspectivă implică continuarea creșterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval la valori ușor superioare celor prognozate în luna mai.

4. Investițiile private vor avea de suferit ca urmare a măsurilor luate de guvern în contextul rectificării bugetare

Perspectiva pe termen scurt a investițiilor a fost apreciată a fi totuși incertă – cu posibile implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei –, în contextul practicilor bugetare și al frecventelor măsuri fiscale și modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe.

Incertitudini crescute decurg și din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, dar și măsurile ce vor fi probabil adoptate – eventual în contextul rectificării bugetare –, în vederea încadrării deficitului bugetar în ținta stabilită, ținând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor. Acestora li se alătură incertitudinile legate de absorbția fondurilor europene.

5. Lipsa forței de muncă încurajează digitalizarea și automatizarea companiilor

Membrii Consiliului s-au arătat preocupați de tensiunile ridicate de pe piața muncii. (…) S-a observat că persistența dificultăţilor majore întâmpinate în procesul de recrutare determină companiile să se orienteze tot mai mult către digitalizare şi automatizare – inclusiv în scopul eficientizării activității – sau să apeleze la personal din afara țării, aşa cum sugerează restrângerea recentă a schemelor de personal în industrie, în special în ramura auto, dar și rezultatele unor studii și sondaje de specialitate. (…) Unii membri ai Consiliului au remarcat că penuria de forță de muncă devine un handicap pentru creșterea economică sustenabilă în noile state membre din Uniune, la aceasta contribuind fenomenul emigraționist.

6. Rata medie a dobânzii aferente tranzacțiilor interbancare se normalizează

În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au reliefat menținerea principalelor cotații ROBOR semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară în lunile mai-iunie, la valori doar marginal inferioare celor atinse în aprilie, dar și normalizarea nivelului ratei medii a dobânzii aferente tranzacțiilor interbancare, care s-a repoziționat în acest interval ușor sub rata dobânzii-cheie, în condițiile absorbirii consecvente de către BNR, prin atragerea de depozite, a excedentului de lichiditate reinstalat pe piața monetară.

Membrii Consiliului de Administrației al BNR au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: