La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

”Minunata lume nouă” a fiscalității: Noi discuții la nivel european cu privire la Panama Papers

de Alexandra Pele 24.4.2016

analiza-Ministrul de Finanțe Anca Dragu și secretarul de stat pe probleme de fiscalitate Gabriel Biriș au participat vineri și sămbătă la reuniunea ECOFIN de la Amsterdam. Pe agenda discuțiilor s-au aflat dosarele Panama, dar și teme legate de frauda la TVA, economia sustenabilă și pactul de stabilitate și creștere.

Discuția informală a miniștrilor de Finanțe din UE vine la o săptămâna de o reuniune similară, avută loc la Washington, dar cu participare internațională (reuniunea Fondului Monetar Internațional și summit-ul G20).

Dosarele Panama, respectiv scurgerea a peste 11,5 milioane de documente din arhiva unei case de avocatură ce oferea servicii de înființare și administrare a unor entități offshore, a reaprins discuțiile de la nivel mondial pe tema impozitării echitabile a multinaționalelor și a cooperării mai strânse pentru combaterea fenomenelor legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Cum se pune problema la nivel înalt

Secretarul de stat Gabriel Biriș a precizat pentru cursdeguvernare.ro că discuțiile din SUA s-au concentrat pe nevoia de a așeza sarcina fiscală în mod echitabil asupra tuturor contribuabilor.

Biriș spune că atât guvernele cât și instituțiile internaționale (FMI, Banca Mondială) s-au arătat interesate de ”a nivela terenul” și de a asigura o echitate în ceea ce privește relația tratamentul contribuabililor persoane fizice, dar și juridice. Simplificarea legislației a fost o altă temă de pe agenda discuțiilor deoarece ”s-a ajuns ca legislația fiscală să fie atât de complicată încât asta devine în sine o povară pentru IMM-uri și o piedică în calea reducerii dezechilibrelor”, a precizat Biriș.

Poziția României a fost întotdeauna ”una de susținere a măsurilor de transparentizare deși nu s-au prea făcut foarte multe voluntar la noi în țară. Adică noi aveam instrumente de combatere a fenomenului și înainte de a impune G20 acest acord de schimb automat de informații, dar nu prea ne-a interesat subiectul așa cum nu ne-a interesat nici să combatem evaziunea prin alte canal”, spune secretarul de stat.

Problema României

În opinia sa, problema offshore-urilor, a impozitării echitabile (acolo unde sunt realizate profiturile) și a eventualelor operațiuni ilegale ce pot fi realizate prin așa-numitele paradisuri fiscale este direct proporțională cu dimensiunea economiei.

La noi este posibil însă ca sumele mari în offshore să nu vină din prețuri de transfer sau din mutat profituri ci pur și simplu din corupție”, a precizat Biriș, adăugând că la nivel mondial și european există numeroase inițiative de transparentizare și cooperare pentru depistarea tranzacțiilor ce ridică semne de întrebare. Cea mai recentă, privind schimbul automat de informații între administrațiile fiscale din Europa este în curs de implementare. La ANAF există un grup de lucru care se ocupă de întocmirea procedurilor, însă sistemul nu este încă operațional la nivelul Uniunii. Schimbul automat de informații fiscale face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Comisiei Europene, pachetul pentru combaterea evaziunii fiscale și a fost realizat pe bazele recomandărilor OECD.

Secretarul de stat a adăugat că România are nevoie de capital străin, dar și că acesta ”e un animal foarte sperios. E o ca o căprioară, fuge. Noi ce trebuie să facem? Trebuie să facem două lucruri: să facem niște reguli clare și să le impunem în mod egal și pentru capitalul românesc și pentru capitalul străin”. În opinia sa, ”România a pierdut mult, mult mai puțin din așa-numitele transferuri de profituri de către multinaționale decât a pierdut din evaziunea pe TVA organizată de băieții noștri și de cât a pierdut din corupție”.

Acorduri peste acorduri

Autoritățile din Panama, unul dintre cele mai frecvente paradisuri fiscale din lume, au cedat presiunilor și au decis să participe la parteneriatele internaționale de schimb automat de informații, începând cu 2018. Mai exact, este vorba despre proiectul propus de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), o variantă extinsă a schimbului automat de informații fiscale al UE, la care s-au angajat să participe 100 de state din întreaga lume.

”Pentru a preveni utilizarea ilegală a sistemelor financiare din Panama, dorim să cooperăm cu alte state pentru a îmbunătăți transparența”, a declarat președintele Juan Carlos Varela, la o vizită oficială în Tokyo, adăugând că reprezentanți ai OECD urmează să meargă săptămâna viitoare în Panama pentru a pregăti detaliile tehnice legate de transparentizarea sistemului fiscal din jurisdicția în care și-au ascuns averile multe dintre elitele lumii.

Acordul de schimb automat al informațiilor fiscale, la care s-au angajat în jur de 100 de state din jurul lumii, va intra în vigoare anul viitor. Potrivit estimărilor OECD, în jur de 50 de jurisdicții fiscale vor putea realiza astfel de schimburi până în septembrie 2017, majoritatea semnatarilor acordului fiind de acord să implementeze măsurile necesare astfel încât acesta să devină funcțional începând cu 2018.

Pe lista celor 50 de numără toate cele 34 de state membre OECD, precum și Argentina, Brazilia, China, Columbia, Costa Rica, India, Indonezia, Letonia, Lituania, Malaezia, Arabia Saudită, Singapore și Africa de Sud.

Panama Papers și taxarea echitabilă a multinaționalelor

Taxarea ”echitabilă” a companiilor multinaționale, pe principiul impozitării profiturilor în statele în care sunt acestea realizate, este una dintre prioritățile Comisiei Europene  o prioritate care s-a concretizat la începutul acestui an printr-un amplu pachet de măsuri menit să aducă bugetelor europene zeci de miliarde de euro din venituri neîncasate ca urmare a optimizării fiscale agresive practicată de multinaționale.

Dosarul Panama Papers, care a scos la iveală o parte dintre mecanismele folosite de elitele lumii pentru a-și ascunde averile sau de marile corporații pentru a evita plata taxelor, oferă autorităților de la Bruxelles o șansă unică de a obține un consens politic pe tema măsurilor necesare pentru a opri fenomenul transferului profiturilor. O spun chiar oficialii europeni.

”Trebuie să acționăm decisiv. Revelațiile Panama Papers indica nevoia de a crește transparența fiscală. Avem o oportunitate politică pe care nu trebuie să o ratăm. Nu am niciun dubiu domnule comisar (Pierre Moscovici, n.r.) că vă vom susține măsurile pe care le-ați propus astăzi și pe care le veți propune în continuare pentru a lupta împotriva fraudei fiscale”, a declarat  Pablo Zalba Bidegain (PPE), în Parlamentul Europeană, după ce Comisia Europeană a prezentat o amplă inițiativă pentru transparentizarea activității multinaționalelor. Dintr-un sondaj comandat de Comisie reiese că jumătate dintre companiile chestionate la nivel european se opun acestei inițiative, un sfert o susțin și un sfer au preferat să nu se pronunțe.

Măsurile anunțate recent de Comisie – prin care multinaționalele ar urma să fie obligate să raporteze afacerile și profiturile din fiecare stat membru UE și din fiecare paradis fiscal – trebuie înaintate Parlamentului European și Consiliului. Pentru a fi transpuse în legislațiile fiecărui stat membru, Consiliul European trebuie să le adopte cu o majoritate calificată. Odată adoptate, ele intră în vigoare, iar statele membre vor avea la dispoziție un an de zile pentru a le transpune.

Parcursul acestor măsuri va fi similar celui a Directivei privind combaterea evaziunii fiscale din cadrul aceluiași pachet anunțat de CE la începutul anului, directivă care prevede implementarea unor măsuri specifice pentru a evita planificarea fiscală excesivă. PwC se așteaptă ca directiva să intre în vigoare abia la începutul anului viitor și să fie transpusă de statele membre în legislația națională până la 1 ianuarie 2018.

Practic, planul Comisiei are trei elemente esențiale:

  1. O mai mare transparență și schimb de informații între administrațiile fiscale din UE.
  2. Schimbarea legislației pentru a elimina ”portițele” ce permit transferul profiturilor.
  3. O colaborare mai strânsă la nivel european pentru a pune presiune pe paradisurile fiscale.

De notat este și faptul că o parte din aceste paridusuri fiscale, respectiv jurisdicții ce nu respectă codul european de conduită cu privire la impozitarea companiilor (cod stabilit în conformitate cu bunele practici recomandate de OECD) se află în Europa. Comisia a anunțat deja anumite progrese, respectiv semnarea unor acorduri de colaborare cu state terțe din Europa (Elveția, Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino), potrivit declarațiilor făcute de comisarul european Pierre Moscovici marți, în Parlamentul European.

Moscovici susține, de altfel, că secretul bancar este ”practic mort, pe cale de dispariție”. Într-adevăr, din 2015, instituțiile financiare și societățile de investiții care operează pe teritoriul UE sunt obligate să publice un raport sectorial cu activitățile aferente fiecărui stat european în care își desfășoara activitatea (raportare similară celei ce urmează a fi impusă la nivel european companiilor multinaționale cu afaceri de peste 750.000 de euro pe an).

Raportul ce trebuie întocmit de toate băncile din UE cuprinde informații, defalcate pe state, cu privire la natura activităților, cifra de afaceri, numărul de angajați, profitul sau pierderea înainte de impozitare, impozitul pe profit și subvențiile publice primite. Comisia lucrează totodată la întărirea accesului la informații cum ar fi conturile și tranzacțiile bancare, în special în statele care nu respectă bunele practici de la nivel european. O altă prioritate ar fi întocmirea unei ”liste negre” a paradisurilor fiscale.

Problemele legislației din România

În cadrul inițiativei privind schimbul automat de informații, OECD a analizat situația României.

România ar trebui să le ceară companiilor străine care au locul conducerii efective în România să păstreze informații despre acționari și patroni, reiese din recomandările OECD. Locul conducerii efective se referă la locul în care se iau deciziile economice strategice necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi desfăşoară activitatea directorul executiv şi alţi directori care asigură gestionarea şi controlul activităţii acestei persoane juridice.

O altă recomandare adresată autorităților se referă la necesitatea identificării oricârui tip de acționar al unei companii, în special a celor care dețin acțiuni la purtător.

”România trebuie să pună în funcțiune mecanisme prin care să poată fi identificați toți proprietarii acțiunilor la purtător, precum și să prevadă sancțiuni pentru companiile care nu au un registru al tuturor acționarilor”, trasmite OECD.

  • România are 119 acorduri bilaterale privind schimbul de informații fiscale la cere. 21 dintre acestea nu sunt încă în vigoare, reiese din analiza OECD. Pe această listă figurează, printre altele, Andora, China, Germania, Liechtenstein, Monaco, San Marino, Seychelles sau Elveția.

De asemenea, România și SUA au semnat pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea FATCA. 

Pachetul privind combaterea evaziunii fiscale

La începutul acestui an, respectiv la finele lunii ianuarie, Comisia Europeană a prezentat un pachet amplu de măsuri menit să combată problema evaziunii fiscale practicate de întreprinderi. Transparența suplimentară a multinaționalelor este doar un punct al pachetului propus de Comisie pentru impozitarea echitabilă a profiturilor, reducerea abuzurilor fiscale și transparentizarea finanțelor companiilor multinaționale.

La lansarea proiectului, Comisia a îndemnat statele membre să ia poziție în mod mai ferm și mai coordonat împotriva companiilor care încearcă să evite să plătească impozitele care le revin în mod echitabil și să pună în aplicare standardele internaționale împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Pachetul vizează:

  1. măsuri juridic obligatorii de blocare a metodelor celor mai comune folosite de companii pentru a eluda plata impozitelor;
  2. o recomandare adresată statelor membre, care conține modalități de a preveni abuzurile în ceea ce privește tratatele fiscale;
  3. propunere către statele membre de a pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE;
  4. acțiuni de promovare la nivel internațional a bunei guvernări în domeniul fiscal;
  5. o nouă acțiune la nivelul UE de alcătuire a unei liste a țărilor terțe care refuză să joace corect.

Acțiuni cheie

*Asigurarea unei impozitări eficace în UE

Principiul fundamental al impozitării întreprinderilor este că acestea ar trebui să plătească impozite acolo unde își fac profiturile.

În acest sens, Comisia a elaborat o directivă ce își propune să elimine mecanismele prin care companiile își mută profiturile pentru a plăti taxe cât mai mici. Schemele vizate de directiva privind combaterea evaziunii fiscale implică situațiile în care contribuabilii acționează fără să respecte scopul real al legislației, profitând de diferențele dintre sistemele fiscale naționale pentru a-și reduce contribuțiile fiscale.

Contribuabilii pot beneficia de rate de impozitare scăzute sau de deduceri duble sau pot face astfel încât venitul lor să rămână neimpozitat, asigurându-se că este deductibil într-o jurisdicție și că nu este inclus în baza impozabilă nici în străinătate. Mai jos, câteva exemple:

  • Deductibilitatea dobânzii

Grupurile multinaționale își finanțează adesea entitățile din jurisdicțiile cu un nivel ridicat de impozitare prin îndatorare și se asigură că aceste societăți plătesc dobânzi „umflate” filialelor din jurisdicțiile cu un nivel redus de impozitare. În acest fel, baza impozabilă a grupului (sau, mai exact, a entităților care plătesc dobânzi „umflate”) scade în jurisdicțiile cu un nivel ridicat de impozitare și crește în statul cu un nivel redus de impozitare în care este primită plata dobânzilor. Efectul general al acestei practici este reducerea bazei impozabile a grupului multinațional în ansamblu.

Directiva propune ca toate cheltuielile nete cu dobânzile să fie deductibile doar până la o rată fixă bazată pe profitul brut din exploatare al contribuabilului. ”Având în vedere faptul că prezenta directivă stabilește un nivel minim de protecție pentru piața internă, se dorește stabilirea ratei deductibilității la nivelul maxim al intervalului (de 10 până la 30 %) recomandat de OCDE. Statele membre pot apoi să introducă norme mai stricte”, se arată în document.

  • Impozitarea la ieșire

Contribuabilii pot încerca să își reducă contribuția fiscală prin transferarea rezidenței fiscale și/sau a activelor într-o jurisdicție cu un nivel redus de impozitare. Astfel de practici denaturează piața datorită faptului că erodează baza impozabilă a statului de origine și transferă profiturile impozabile viitoare în jurisdicția de destinație cu un nivel redus de impozitare. În cazul în care contribuabilii își transferă rezidența fiscală dintr-un anumit stat membru, statul respectiv va fi privat de dreptul de a impozita veniturile viitoare ale acestor contribuabili, care au fost deja create, dar nu au fost încă realizate. Aceeași complicație apare atunci când contribuabilii transferă active dintr-un stat membru (fără a le ceda), iar activele respective includ profituri nerealizate.

Impozitarea la ieșire are scopul de a preveni erodarea bazei impozabile în statul de origine atunci când activele care includ câștiguri nerealizate sunt transferate din jurisdicția fiscală a statului respectiv, fără să existe un transfer de proprietate. Dat fiind că aplicarea impozitării la ieșire în cadrul Uniunii trebuie să respecte libertățile fundamentale și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prezenta directivă abordează, de asemenea, impozitarea la ieșire din perspectiva dreptului Uniunii, oferind contribuabililor posibilitatea de a distribui plata impozitului pe parcursul mai multor ani și de a efectua plăți eșalonate.

  • Clauza „switch-over” (trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite)

Date fiind dificultățile inerente în ceea ce privește acordarea de credite pentru impozitele plătite în străinătate, statele au din ce în ce mai mult tendința de a scuti de impozite veniturile din străinătate. Efectul negativ neintenționat al acestei abordări este că poate încuraja intrarea pe piața internă a veniturilor neimpozitate sau impozitate la un nivel redus, care circulă apoi, în multe cazuri, neimpozitate, în interiorul Uniunii, utilizând instrumentele disponibile în dreptul Uniunii.

Clauzele „switch-over” sunt utilizate deseori împotriva unor astfel de practici. Astfel, contribuabilul este supus impozitării (în loc să fie scutit) și i se acordă un credit pentru impozitul plătit în străinătate. În acest fel, se descurajează practica întreprinderilor de a transfera profituri din jurisdicțiile cu un nivel ridicat de impozitare către teritorii cu un nivel redus de impozitare, cu excepția cazului în care există o justificare comercială suficientă pentru aceste transferuri.

  • Norma generală anti-abuz

Norma generală anti-abuz este destinată să acopere lacunele care pot exista în normele anti-abuz specifice ale unei țări împotriva evitării obligațiilor fiscale. Ea ar permite autorităților să împiedice contribuabilii să se bucure de mecanisme fiscale abuzive. În conformitate cu acquis-ul, norma generală anti-abuz propusă este menită să reflecte testele de artificialitate ale Curții de Justiție a Uniunii Europene atunci când acestea se aplică în cadrul Uniunii.

  • Norme privind societățile străine controlate (SSC)

Contribuabilii cu filiale controlate în jurisdicții cu un nivel redus de impozitare pot recurge la practici de planificare fiscală prin care transferă profituri importante de la societatea-mamă (supusă unui impozit ridicat) către filialele care fac obiectul unei impozitări reduse.

Veniturile transferate către filiale sunt de obicei venituri pasive mobile. De exemplu, un mecanism obișnuit constă, într-o primă etapă, în transferarea, în cadrul unui grup, a proprietății asupra activelor necorporale (de exemplu drepturile de proprietate intelectuală) către SSC și, în a doua etapă, în transferarea unor venituri importante sub formă de redevențe în schimbul dreptului de a utiliza activele deținute și gestionate de SSC.

Normele privind SSC reatribuie societății-mamă venitul unei filiale străine controlate care este supusă unei rate de impozitare scăzute. Ca urmare a acestui fapt, societatea-mamă trebuie să plătească impozitul privind aceste venituri în statul său de reședință (de obicei, un stat cu un nivel ridicat de impozitare). Prin urmare, legislația privind SSC are scopul de a eradica stimularea transferului veniturilor pentru ca acestea să fie impozitate la o rată scăzută în altă jurisdicție.

  • Un cadru pentru combaterea tratamentului neuniform al elementelor hibride

Tratamentul neuniform al elementelor hibride reprezintă o consecință a diferențelor în ceea ce privește calificarea juridică a plăților (instrumente financiare) sau a entităților ca urmare a interacțiunii dintre două sisteme juridice. Un astfel de tratament neuniform poate duce adesea la deduceri duble (și anume, deduceri de ambele părți ale frontierei) sau la o deducere a venitului de o parte a frontierei, fără ca acesta să fie luat în considerare de cealaltă parte a frontierei. Contribuabilii, în special cei care dețin structuri transfrontaliere, profită adesea de astfel de diferențe între sistemele fiscale naționale și își reduc obligațiile fiscale generale în Uniune.

Directiva prevede că calificarea juridică acordată unui instrument hibrid sau unei entități hibride de către statul membru de origine al unei plăți, al unei cheltuieli sau pierderi, după caz, trebuie să fie respectată de celălalt stat membru implicat în tratamentul neuniform.

*Creșterea transparenței fiscale

Noile reguli se referă la schimburile bilaterale de informații fiscale cu privire la activitățile companiilor multinaționale. Încă de la prezentarea acestor măsuri, Comisia a precizat că analizează impactul obligării companiilor multinaționale de a raporta public, țară cu țară, veniturile și profiturile realizate. Comisia de angaja să prezinte inițiativa până la începutul primăverii.

*Asigurarea unor condiții de concurență echitabile

Acest punct al pachetului se referă la nevoia de a consolida colaborarea UE cu partenerii internaționale.

Prețurile de transfer

Pachetul prezentat până acum de Comisie nu vizează măsuri concrete pentru abordarea problemei prețurilor de transfer, recunoscută chiar în studiul de impact comandat de CE drept una dintre cele mai importante și populare practici de evitare a taxelor, alături de transferul profiturilor – practici ce ar urma să fie descurajate prin adoptarea măsurilor prezentate mai sus.

Companiile afiliate din cadrul unei grup fac comerț între ele și raportează un preț al acestor tranzacții, preț care afectează alocarea veniturilor multinaționalei în diferitele jurisdicții în care operează și automat, sumele datorate bugetelor din statele respective. Studiile empirice au arătat că prețurile de transfer sunt folosite de companiile multinaționale ca o strategie de evitare a plății taxelor.

”Autoritățile fiscale sunt conștiente de stimulentele pervesre care au dat naștere prețurilor de transfer. Drept răspuns, ele au încercat să reglementeze situația impunându-le companiilor multinaționale să facă transferurile între companiile afiliate la prețurile de piață ale bunurilor sau serviciilor transferate. Aceste reglementări sunt mai ușor de aplicat în cazul bunurilor de larg consum, însă sunt dificil de aplicat pentru drepturile de proprietate intelectuală sau alte active necorporale”, se arată în raportul comandat de CE.

Efoturile Comisiei cu privire la problema prețurilor de transfer vizează îmbunătățirii legislației cu ajutorul unui forum european din care fac parte reprezentanți ai fiecărui stat membru, al unor entități non-profit, precum și reprezentanți ai unor companii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordul istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult

Stiri

BEI oprește finanţarea proiectelor energetice pe bază de combustibili fosili

Adrian N Ionescu

Planurile românești de noi capacități de producție energetică vor fi afectate  de decizia de joi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) privind oprirea finanţării proiectelor… Mai mult

Europa

Germania / Vaccinarea împotriva rujeolei, obligatorie în școli și grădinițe. Situația din România

Iulian Soare

Bundestagul, camera legislativă inferioară a parlamentului german, a aprobat joi, după mai multe luni de dezbateri și polemici, legea prin care vaccinarea antirujeolică devine obligatorie… Mai mult

Stiri

Asociații ale magistraților cer amânarea numirii șefilor de parchete – ”Trebuie modificată legislația”

Vladimir Ionescu

Două asociații ale magistraților – Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție – îi cer ministrului Cătălin Predoiu să nu declanșeze procedura… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Rectificarea bugetară se va face până pe 30 noiembrie. Deficitul, estimat la 4%

Adrian N Ionescu

Rectificarea bugetară va fi adoptată de către guvern până la finalul lunii noiembrie, a promis ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, joi seara. Ministrul a reiterat estimarea… Mai mult

Europa

Marea Britanie, supusă procedurii de infringement din cauză că nu propune un comisar european

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat joi seara că a trimis o notificare oficială Regatului Unit, anunțând acest stat că a încălcat obligațiile care îi revin conform… Mai mult

Europa

Stare de urgență la Veneția – Guvernul va oferi ajutoare locuitorilor și va accelera finalizarea proiectului MOSE

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare… Mai mult