Deficitul bugetar la final de 2024 s-a cifrat cel mai probabil la 8,6% din PIB, iar ținta pentru 2025 este un deficit de 7%, a declarat joi seară ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. Un deficit bugetar de 7% din PIB, la un PIB estimat de 1.904 miliarde de lei, înseamnă aproximativ 133 miliarde de lei. Acestea sunt sume care trebuiesc împrumutate pentru a acoperi toate cheltuielile bugetare planificate într-un an, la care se adaugă sumele necesare pentru rostogolirea datoriilor.
„2024 a fost un an dificil pentru România din toate punctele de vedere. A fost un an electoral, cu foarte multe alegeri, cu campanie electorală, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024. Chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8, 6% o să avem mâine-poimâine cifrele finale, probabil 8,6% deficit pe 2024”, a spus ministrul de Finanțe la Antena 3.
Deficitul nominal pe 2024 s-a cifrat astfel la aproximativ 150 de miliarde de lei, cel mai ridicat din istoria României.
Barna a precizat că „anul 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de 7%”.
„Într-adevăr, este o provocare ca în condiţiile în care vrem să păstrăm sumele alocate pentru investiţii, trebuie să plătim salariile la nivelul lunii noiembrie şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024, trebuie să susţinem sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate, toate instituţiile publice, să ne încadrăm în acest deficit, dar în acelaşi timp trebuie să fie şi anul în care începem să creăm acel stat suplu care nu încasează impozite pentru a deveni obez, şi pentru a angaja şi mai mult, şi a oferi aceleaşi servicii cu un număr de angajaţi mai mare, cu costuri mai mari”, a adăugat ministrul.
Întrebat cât va dura această îngheţare a pensiilor şi salariilor, Tanczos Barna a precizat: „Cu siguranţă, imediat ce vom avea resurse suficiente vom recupera aceste indexări amânate, pentru că aşa este normal şi aşa este corect”.
Guvernul va avea un an dificil din punctul de vedere al finanțării
În 2025, Guvernul își propune să atragă cel puțin 13 miliarde de euro de pe piețele internaționale, se arată într-un proiect de hotărâre menit să majoreze plafonul programului de împrumuturi externe cu 15 miliarde de euro, la 90 de miliarde de euro, în contextul în care din actualul plafon mai sunt disponibile doar 1,7 miliarde de euro. Prima finanțare pe piața externă dintr-un calendaristic se face în general până în luna februarie.
Statul a împrumutat joi 1,28 miliarde de lei de pe piața internă, în cadrul primelor emisiuni de obligațiuni din acest an, rezultatul licitațiilor fiind mixt: statul a găsit finanțatori dispuși să-l împrumute mai degrabă pe termen scurt și la dobânzi în creștere.
Conform planului bugetar-structural de corectare în 7 ani a deficitului bugetar (2025-2031), bugetul statului pe 2025 ar urma să fie construit pe un produs intern brut nominal de 1.904 miliarde de lei, deci o creștere economică de 2,5%, respectiv pe un deficit bugetar de 133,3 miliarde de lei.
Dimensiunea deficitului estimat pentru 2025 este trasă însă în jos de includerea, ca ipoteză, a implementării unor noi măsuri fiscale și îmbunătățirea colectării care, împreună, vor aduce la buget venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei, adică un impact de 1,37% din PIB pentru veniturile bugetare. Doar din măsurile fiscale se estimează un impact pozitiv în veniturile statului de 1,1% din PIB – 7 miliarde de lei reprezintă venituri deja așteptate să fie colectate în plus ca urmare a majorării unor taxe prin așa-numita Ordonanță trenuleț.
(Citește și: ”Statul a realizat primele împrumuturi din 2025: 1,3 mld. lei, la dobânzi în creștere. Cât ar putea fi necesarul de finanțare pe tot anul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
