Ministrul Economiei: „Uzina siderurgică de la Galați va fi salvată” pentru industria de apărare – Liberty Galați va primi o finanțare de 350 mil. lei pentru repornirea Furnalului 5

Combinatul siderurgic Liberty Galați va fi „salvat” și va asigura materia primă pentru fabricile românești din industria de apărare, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Economiei, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Printre potențialii beneficiari ai uzinei siderurgice de la Galați, una din ele mai mari din Europa, se numără fabricile de armament de la Braşov, Cugir, Sadu și Dragomirești, a precizat ministrul Economiei. Acesta a spus că Liberty Galați va primi efectiv un sprijin financiar de 350 de milioane de lei și va reporni în scurt timp Furnalul 5.

Bani și contracte pentru revitalizarea industriei de apărare

Ministerul Economiei a primit de la buget, pentru anul 2025, o alocare de 1 miliard de lei (200 milioane de euro) în plus faţă de cheltuielile curente, pentru sprijinirea producției de muniţie și echipamente militare.

Industria de apărare a căpătat o importanță mai mare în condițiile în care, în contextul actualelor mutații geopolitice și geostrategice internaționale, la nivelul Uniunii Europene se dorește o creștere a autonomiei strategice și consolidarea capacităților de apărare, fiind deja anunțată lansarea unui program – ReArm Europe – ce ar urma să mobilizeze, în prima fază, fonduri de 150 miliarde de euro, dintr-un plan mai amplu, în valoare de 800 miliarde de euro.

Industria oțelului este sector strategic pentru industria de apărare, în contextul în care este utilizat un oțel special pentru mașini grele (tancuri, blindate, nave maritime). Combinatul Liberty Galați se află însă într-o situație financiară dificilă ce a dus la inițierea procedurii de concordat preventiv, ce vizează negocierea unui acord privind datoriile și evitarea intrării în insolvență.

Grație intrării în procedura de concordat preventiv, Liberty are 2 luni să vină cu un plan de restructurare. Guvernul va propune Comisiei un mecanism de reducere a prețurilor la energie plătite de industria de apărare

În acest context, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat pentru Europa Liberă, că „uzina de la Galați va fi salvată” și că există un plan concret care să ducă la acest rezultat.

„În momentul de față, cei de la Liberty au primit din partea statului un credit pentru capital de lucru. În urmă cu două săptămâni a trecut memorandumul prin guvern și urmează să primească 350 milioane de lei exclusiv pentru capital de lucru și în două-trei săptămâni o să repornească furnalul din Galați, care va asigura materie primă inclusiv pentru patru dintre fabricile noastre: Carfil Braşov, Cugir, Sadu și Dragomirești”, a declarat ministrul Bogdan Ivan.

Întrebat ce se va întâmpla după epuizarea celor 350 milioane de lei, acesta a explicat că negociază cu reprezentanții Comisiei Europene scăderea din prețul energiei a unei cote din certificatele de carbon pentru producătorii de produse strategice pentru apărare.

„De exemplu, la certificatele de carbon, impactul mediu este de aproape 13 la sută din prețul final al energiei. Putem veni, pentru acele coduri CAEN din siderurgie, din producția de automotive, să reducem la 50 la sută din valoare. (…) Sunt mecanisme pe care le-am gândit împreună cu industria, tocmai pentru a nu veni cu propuneri fantasmagorice atunci când mergi la nivelul Comisiei Europene. (…) Dacă mergi de fiecare dată, argumentat, cu date foarte clare, cu analiză de impact, oamenii ăia chiar înțeleg despre ce e vorba și tocmai din acest motiv sunt foarte încrezător”, a adăugat ministrul Economiei.

Proiectele strategice în curs de implementare ale industriei de apărare

Dintre uzinele de armament amintite de ministrul Economiei, unele au deja o serie de parteneriate strategice cu parteneri externi pentru relansarea activității, arată publicația Viața Liberă.

De exemplu, Carfil – producător de armament militar, grenade antitanc, aruncătoare de bombe, etc. – a încheiat un contract cu producătorul american de drone militare și civile Periscope Aviation. Un alt contract important este cel de la UM Cugir, încheiat cu compania germană Hekler & Koch GmbH, pentru realizarea de arme de calibru mic și armament ușor cu tehnologie NATO.

La fel de importante sunt capacitățile de la UPS Dragomirești, în producția muniției de artilerie și bombe explozive, dar și Uzina Sadu, cu capacități de producție pentru muniție de infanterie, arme de infanterie și elemente pirotehnice. Nu în ultimul rând, mari companii, precum Rheinmetall din Germania sau Hanwha din Coreea de Sud, au proiecte de investiții pentru România, inclusiv pentru producerea de vehicule de luptă sau piese de artilerie.

Liberty Galați, proprietarul unicului furnal activ, este singurul producător siderurgic din România care produce fontă/oțel/brame din oțel – produse laminat la cald utilizate în construcțiile civile și industriale, produse laminate la rece care sunt utilizate în industria prelucrătoare și automotive, tablă groasă utilizată la construcțiile navale și militare și la construcțiile de infrastructură/proiecte energetice și așa mai departe.

În 1990 existau cel puțin 12 furnale active în România, care pe parcurs au fost închise din motive economice.

Liberty spune că e gata să răspundă cererii în creștere din industria de apărare

În acest context, președintele Liberty pentru Europa și președintele Consiliului de Administrație Liberty Galați, Ajay Aggarwal, a declarat recent că unitatea de la Galați are capacitatea de a răspunde cerințelor din sectoarele strategice.

„Compania siderurgică de la Galați are un rol strategic, esențial în economia României. În actualul context geopolitic dificil, o companie puternică de oțel în Galați este strategică pentru dezvoltarea României în toate sectoarele, dar mai ales în industria de apărare, infrastructură și construcții”, a declarat Ajay Aggarwal, la Conferința Euro Industry Summit, organizată de publicația gandul.ro, săptămâna trecută, la București.

Oficialul Liberty a precizat, însă, că, pentru aceasta, industria era nevoie de politici consecvente, atât la nivel comunitar cât și la nivel de țară.

„În primul rând, UE trebuie să reducă decalajul dintre fondurile alocate Europei de Vest și cele alocate Europei Centrale și de Est pentru că afectează competitivitatea producătorilor de oțel est-europeni. De asemenea, este nevoie de o politică energetică clară și coerentă pentru toată Uniunea Europeană, în condițiile în care prețul energiei în România este circa 130 de euro/MWh în prezent, mult mai mare decât în alte țări vest-europene, unde s-au implementat scheme de sprijin pentru marii consumatori de energie, iar prețurile variază între 40 și 70 de euro/MWh. Aceste politici trebuie să fie puse în aplicare chiar acum”, a subliniat Ajay Aggarwal.

Totodată, președintele Liberty Europa a precizat că „Steel Action plan (un plan ce urmează a fi prezentat în zilele următoare de Comisia Europeană – n.r.), trebuie să sprijine în mod clar industria și să fie îndrăzneț și strategic, la fel ca în țările din afara Uniunii Europene”.

„Acest plan trebuie să ia în considerare decalajul existent în alocarea fondurilor și în prețul energiei și trebuie să fie implementat astăzi”, a explicat Ajay Aggarwal.

Oficialul Liberty a reafirmat faptul că „România are toate elementele să devină un pol de putere al Europei și are o locație geografică strategică, la intersecția politicilor de securitate, energie și comerț ale Europei, și trebuie să fie un lider în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene de reindustrializare, apărare și securitate”.

(Citește si: ”Siderurgia românească s-a scufundat sub prețurile energiei și a dumpigului din țările non-UE: minus 30% în 4 ani. Exportăm zeci de mii de tone de fier vechi pentru că nu mai e rentabil să-l prelucrăm. Și importăm produs finit”)

***