Problema interconectării energetice a României de rețelele de energie electrică din Vestul Europei, unde se produce electricitate ieftină care nu reușește însă să ajungă în regiunea noastră, a fost ridicată la nivel european, inclusiv la nivel de șefi de state și de guverne, iar acum reprezintă prioritatea zero a comisarului danez pentru Energie, Dan Jørgensen, a afirmat Sebastian Burduja, ministrul de resort.
Acesta a explicat că slaba interconectare dintre țările din centrul Europei, în special între Austria și Ungaria și Austria și Slovacia, reprezintă un element foarte important din tabloul de motive pentru care prețul energiei din România este încă ridicat comparativ cu perioada pre-război.
Conform ministrului Energiei Sebastian Burduja, un alt element este reprezentat de lipsa capacităților de producere de energie în bandă din România, iar al treilea element structural ține de majorarea cererii în regiune din cauza războiului din Ucraina – care a transformat Ucraina din exportator net în importator net – și a nevoii de sprijini Republica Moldova.
„Între Austria și Ungaria interconexiunea este la jumătate din capacitatea la care ar putea fi”
„O cauză structurală (a prețurilor încă mari), care nu depinde de noi, este legată de interconexiunile din piața energetică europeană. Sigur că în teorie este o piață unică, deci energia trebuie să circule liber și să asigure un preț comparabil între Vestul Europei, Estul Europei, Sud și Nord – în practică, din păcate, aceste interconexiuni nu sunt întotdeauna realizate. Nu toate statele membre au fost un cetățean european la fel de bun ca România – noi și anul trecut am terminat o investiție foarte importantă de interconexiune cu Serbia, linia Reșița-Pancevo, dar astăzi ne uităm pe hartă și vedem că între Austria și Slovacia nu există interconexiune (între rețelele de transport).
Pur și simplu nu există, între două state membre ale UE. Între Austria și Ungaria interconexiunea este la jumătate din capacitatea la care ar putea fi având în vedere stațiile existente pe ambele părți ale frontierei, și practic România, Bulgaria și Grecia, aceste 3 state aflate pe flancul estic, plătesc mult mai mult decât Vestul Europei pentru că energia ieftină produsă în Vest, mai ales în zona Franța, Belgia – cu nuclear – sau din sursele verzi din Spania și Portugalia, nu ajunge la noi”, a spus Burduja, la o conferință organizată de Forbes România.
„Am ridicat problema în Consiliul de miniștri (ai UE) și noul comisar pe energie are acest subiect ca prioritate zero și subiectul a fost discutat și la nivelul șefilor de stat. Deci, aici, noi – România, Bulgaria și Grecia – ne-am străduit să spunem Europei că nu mai este o situație pe care o mai putem tolera. Dacă suntem într-o piață unică trebuie să plătim prețuri comparabile”, adăugat ministrul Energiei Sebastian Burduja.
Comisarul european pentru Energie, după Consiliul de miniștri de luni: „Avem nevoie să ne extindem rețelele și interconectările”
Luni, într-o conferință de presă ce a urmat încheierii ședinței Consiliului european Transporturi și Energie, comisarul danez pentru Energie Dan Jørgensen (foto) a declarat că executivul european face demersuri pentru a reducere prețurile energiei din Europa, iar printre măsurile avute în vedere se numără decuplarea prețului electricității de prețul ridicat al gazelor și creșterea interconectării între rețelele de transport ale statelor.
Acesta a mai punctat că Comisia consideră că autorizările pentru proiecte de capacități în energie regenerabilă pentru acordate mai rapid, la fel ca cele pentru proiectele de infrastructură energetică. Jørgensen a mai spus că este nevoie de mai multe investiții în rețele.
Ministerul Energiei și-a propus finalizarea a 2.500 de MW în acest an. Investitorul de la Mintia s-ar putea să facă o surpriză plăcută, anunță Burduja, cu o punere în funcțiune de circa 1000 de MW pe gaz. Iernut va intra în teste până în iulie
O problemă care ține de România și care va fi rezolvată următorii ani de zile ține de lipsa capacităților de producție din țara noastră, a mai arătat Burduja, care a precizat că pentru anul acesta ținta este conectarea la sistemul energetic național a unor capacități în cuantum de 2.500 de MW.
„România, până în 2022, a închis capacități de producție în bandă de peste 7.000 de MW, punând în loc mai ales până în 2015 undeva la 5.000 de MW, dar producție de energie intermitentă – energie verde, dar pe care poți conta uneori și alteori nu. Din acest deficit s-a născut o dependență față de importuri, mai ales când există un an cu secetă, cu o producție eoliană mică și alți factori care determină un gol de producție atunci când consumul este mare. Atunci apelăm la importuri, iar importurile sunt scumpe. (…) Deci nu este normal să fim la mâna vremii. Atunci investițiile pe care noi le-am declanșat, 14 miliarde de euro din granturi, Fondul pentru modernizare într-o mare măsură și într-o mai mică măsură din PNRR, vizează creșterea rapidă a capacității de producție”, a afirmat Burduja.
Ministrul Energiei a punctat totuși că, în sectorul energetic, „rapid” înseamnă niște ani de zile pentru că centralele pentru energie în bandă nu se fac „de pe azi pe mâine”.
„Ne-am propus pentru acesta 2.500 de MW – o țintă extrem de ambițioasă. Ar fi cel mai bun an pentru energia românească, pentru noi grupuri de după Revoluție. Asta la un timp destul de scurt față de semnarea contractelor – primele din PNRR le-am semnat în 2023. Deja anul acesta avem fie cu punere în funcțiune, fie în teste, peste 500 de MW putere instalată. Investițiile de mult blocate – centrala pe gaze de la Iernut (…), la fel centrala pe gaze de la Mintia – investitorul de acolo s-ar putea să ne facă niște surprize foarte plăcute, să pună în funcțiune o capacitate parțială anul acesta, semnificativă – în scenariul optimist undeva la 1050 de MW, asta ar însemna enorm pentru sistemul nostru”, a punctat Sebastian Burduja.
Acesta a mai spus că centrala de la Iernut ar urma să intre în teste până la jumătatea anului și să fie pusă în funcțiune până la final de an.
(Citește și: ”Hidrocentrala Porțile de Fier 1 continuă să funcționeze sub capacitate – Unul din grupuri va reintra în curând în funcțiune după reparații capitale”)
(Citește și: ”Circulară de la Ministerul Energiei către companiile din sector: „Patriotismul energetic ne obligă să identificăm efectele negative ale Green Deal și să venim cu soluții””)
***
Urmărește-ne pe Google News
