Bogdan Ivan, ministrul Economiei, a participat miercuri la dezbaterea „Ora Guvernului”, din Senat, acesta lansând ample detalii despre investițiile în derulare din industria de apărare din România, planurile viitoare și mecanismele prin care se vor finanța aceste investiții, dar și despre producția de drone din România, cu care vom „intra în producția de serie până la finalul acestui an”.
Acesta a dat asigurări că România va lua parte la reconstrucția Ucrainei și a dat câteva detalii despre „o conferință extrem de importantă” pe această temă în luna iunie, pentru care România își pregătește agenda împreună cu Polonia.
„România este la masa deciziilor, o să fie o conferință extrem de importantă într-o capitală europeană în cursul lunii iunie. România, deja, împreună cu Polonia își face agenda foarte clar pe această temă. Am avut discuții cu omologii mei, miniștrii Economiei din acel stat european extrem de important, din Franța, Germania, Italia, tocmai ca România să fie la masa deciziilor pentru că nu vei putea să reconstruiești Ucraina decât folosindu-te de România și de Polonia”, a spus Ivan.
Acesta a mai spus că Guvernul României a renegociat deja la Bruxelles tot ce înseamnă Green Industrial Deal, pe domeniul siderurgic UE căzând de acord să acorde sprijin în mai multe moduri. Ivan a punctat că Liberty Galați va reporni în maximum trei săptămâni Furnalul nr. 5 după ce a plătit sume în avans furnizorilor pentru materii prime.
Totodată, ministrul Economiei a anunțat că autoritățile sunt în prezent „în negocieri avansate cu un potențial investitor care să vină” și să mențină activitatea economică la Șantierul Naval Mangalia, în contextul exitului planificat al Damen holding din acționariat.
Un miliard de lei – aportul de capital direct al Ministerului în proiecte de producție de tehnică militară din 2025. Drona românească este în faza finală a testelor
Ivan a anunțat că interesul principal al Ministerului Economiei este să direcționeze cât mai mult din sumele alocate – inclusiv la nivel UE – pentru cheltuieli de apărare către industria națională. Aici se pregătește și un mecanism de offset prin care pentru fiecare achiziție externă substanțială a României, de peste 10 milioane de euro, să se intre într-un proces investițional care obligă producătorul extern de la care se face achiziția să facă investiții în industria de apărare din România.
„Avem un miliard de lei în acest an care vine ca aport de capital direct pentru proiectele de producție a tot ce înseamnă tehnică militară, pe teritoriul României, la companiile naționale din industria de apărare. (…) Avem deja construite mecanisme financiare europene, avem deja creat acel buget (european) care este estimat că va ajunge la 800 de miliarde de euro, în formula în care noi, fiecare stat membru și cu Ucraina să intrăm nu doar în procesul de achiziție, ci să se ducă foarte mult din această sumă înspre producție și producție națională. Interesul principal pe care îl am acum este ca, la toate companiile naționale, dar mai ales tot ce înseamnă nevoie României, să putem să acoperim tot mai mult din acest necesar.
Vorbim tot despre ce înseamnă programul offset: pentru fiecare achiziție, mai mare de 10 milioane de euro, în clipa în care se activează mecanismul de interes esențial în securitatea României, intrăm într-un proces care vine și aduce în România tot ce înseamnă producție în proporție de minim 80%, la companiile publice și private din țara noastră. Este un pas extrem de important care ne asigură dezvoltare și tehnologică și ne asigură resursele prin care putem să investim în mod real în industria națională de apărare”, a afirmat ministrul Economiei.
Despre producția de drone românești, Ivan a spus că proiectul INCAS este în faza finală a testărilor, urmând ca până la final de an să se intre în producția de serie. Producția ar urma să fie realizată de Carfil SA, companie de stat din cadrul industriei de apărare din România. La Carfil există și un centru de perfecționare a operatorilor de drone, realizat împreună cu o companie franceză, pentru pregătirea celor care sunt în domeniul militar dar și pentru cei care lucrează în domeniul civil.
„Anul trecut am semnat un protocol împreună cu INCAS (Institutul Național de cercetare-dezvoltare Aerospațială – n.r.), COMOTI (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucureşti – n.r.) și colegii de la Carfil, care are proprietate intelectuală românească pe tot ce înseamnă drone, cu dual-use: militar și civil. În acest moment suntem în fază finală a testărilor. Urmează ca în cursul acestei veri să avem deja prototipul și să intrăm în producția de serie până la finalul acestui an”, a spus Bogdan Ivan.
Alocare în buget pentru construcția unor mari linii de producție la fabrica de pulberi din Victoria – joint-venture cu un mare producător european
Acesta a vorbit și despre investițiile strategice ale României în industria de apărare, în special fabrica de pulberi Victoria din județul Brașov, dar și despre producția de muniție.
„Fabrica de pulberi Victoria: după nenumărate procese în instanță, în urmă cu o săptămână, am câștigat, pe fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul în privința exproprierii. Acest lucru ne-a permis să începem toate procedurile pentru studiile de fezabilitate, proiectare pentru construcțiile care vor fi amplasate la Victoria și care vor produce pulberi într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi. Asta înseamnă că pe teritoriul României avem deja banii prinși în buget, în T2, să demarăm achizițiile pentru construcțiile facilităților și suntem în fază finală pentru a pregăti acel joint-venture.
A doua zi după ce am câștigat acel proces, colegii din Minister au fost la fața locului și au început toate studiile și au început să lucreze la acest proiect extrem de important și esențial pentru România. Pentru 2025 am alocat și 125 de milioane de euro pentru fabrica de TNT de la Făgăraș și pentru modernizarea liniei de producție de RDX de la Făgăraș, cu care vom intra la finalul acestui an în producție. Aceste chestiuni le facem la modul concret”, a punctat Ivan.
Despre producția de calibru mic, acesta a spus că România deja produce la Uzina Mecanică Cugir muniție de calibru 5,56×45 mm, 12.7×108 mm, 14,5×114 mm, și 9 mm, iar în curând, la Uzina Mecanică Plopeni, vom începe producția de muniție de artilerie NATO.
„La UME Sadu producem 7,62×39 mm și 5,45×39 mm. Vorbim despre 155 mm, un proiect de muniție (de artilerie) compatibilă NATO. La Uzina Mecanică Plopeni o să producem această muniție. Suntem în modernizarea fluxurilor de fabricație, suntem cu alocare de 100 de milioane de lei din bugetul pe 2025, care vine ca aport de capital din partea Ministerului Economiei și care ne va asigura că în T2 2026 o să avem producție de muniție calibru 155 mm la Plopeni”, spus Ivan.
România ar putea beneficia de finanțare de la SUA pentru o facilitate de producție de muniție de artilerie: Se va trimite în curând la Washington o solicitare oficială
Acesta a vorbit și despre un joint-venture care ar putea fi finanțat de SUA, proiect pe care se va trimite în curând.
„Avem și un parteneriat FMF, împreună cu cei de la General Dynamics, o finanțare care vine cu condiții foarte favorabile pentru companiile din România, anume programul Foreign Military Financing al SUA. Acolo producem tot muniție de calibru 155, suntem în faza finală, am calibrat cu cei din SUA inclusiv toate detaliile tehnice și urmează ca în două săptămâni să trimitem un Letter of Request care să fie analizat de către Congresul SUA și automat să intrăm în producție”, a mai afirmat Bogdan Ivan.
Potrivit acestuia, astăzi, în România, avem o producție de muniție de artilerie între 6.000 și 20.000 de unități/an, de cartușe de calibru mic între 350.000 și 55.000.000, de grenade până la 60.000 pe an și de explozibil echivalent TNT între 240 și 5.000 de tone pe an.
„În această formă, odată cu opțiunile pe care le avem din mecanismul (european) SAFE, care vor crea oportunitatea ca România, împreună cu alt stat membru, să producă pe teritoriul național o cât mai mare parte din necesarul militar european, suntem în paradigma în care împreună cu Ministerul Apărării, cu Ministerul de Finanțe, am avut deja primele discuții și la nivel decizional, și la nivel tehnic, tocmai pentru a profita foarte clar de ce putem să producem în România, unde investim strategic ca peste 6 luni, 1 an, să modernizăm acele linii de producție pentru a produce în România și pentru a vinde în Ucraina și în alte state membre ale UE, tocmai pentru a dezvolta capacitățile noastre de producție”, a puncat ministrul Economiei.
„Am renegociat tot ce înseamnă Green Industrial Deal” – industria siderurgică va primi sprijin. În trei săptămâni Liberty Galați va reporni pentru oțel strategic
Ivan a mai vorbit și despre combinatul siderurgic Liberty Galați, unde în urmă cu câteva săptămâni a fost oprită producția. Potrivit ministrului, compania a plătit în avans furnizorii pentru cocs și materie primă pentru repornirea producției.
„A fost adoptat în cadrul Guvernului un memorandum prin care s-a oferit o extindere a unui credit de capital de lucru din partea EximBank în valoare de 350 de milioane de euro care are ca destinație exclusivă aducerea de materii prime, de la cocs până la alte materii prime, pentru a reporni acel Furnal de la Galați. În momentul de față au început aprovizionarea, pentru că vorbim despre un mecanism care presupune plata de sume în avans pentru toți furnizorii de aceste materii prime, care unele dintre ele vin și din Australia.
Au făcut plățile în avans, în momentul de față angajamentul din partea acestei companii este că în 2, maxim 3 săptămâni va fi repornit acel Furnal. Ceea ce am făcut la nivel decizional, la nivel guvernamental, am pus în calcul inclusiv negocieri la nivelul Comisiei Europene pe care le-am purtat atât eu cât și cei din partea companiei tocmai pentru a găsi un mecanism de relaxare pe tot ce înseamnă industrie siderurgică în România – mă refer atât la oțel cât și la aluminiu”, a explicat Bogdan Ivan.
Potrivit acestuia, România a renegociat „tot ce înseamnă Green Industrial Deal” și doar prin eliminarea plății certificatelor de carbon de către producătorii de oțel și aluminiu costul mediu al energiei ar putea scădea cu 13,5%.
„Din acest punct de vedere, suntem în stadiul în care am renegociat tot ce înseamnă Green Industrial Deal – împreună cu alte state europene care au istorie și au relevanță în domeniul siderurgic am căzut de acord pe o foaie de parcurs prin care analizăm cum vom putea să dăm un boost de energie pe tot ce înseamnă eliminarea certificatelor de carbon și prelungirea acestui mecanism european care trebuia să se închidă în 2025 – asta înseamnă un cost mediu de aproximativ 13,5% mai mic pentru energia care va fi folosită în industria siderurgică tocmai pentru a face competitivă atât industria din România cât și din alte state membre UE.
Odată cu apariția noilor taxe vamale din SUA, trebuie să ne asigurăm că nu suntem invadați de oțel ieftin de pe alte piețe extra-europene. Am discutat cu omologii mei inclusiv din Franța, Germania, Italia, pentru a găsi un mecanism european de protejare a producătorilor de oțel din toată UE și în special din România”, a afirmat Bogdan Ivan.
Negocieri avansate cu un investitor care să preia forța de muncă și facilitățile de la șantierul naval Mangalia
Totodată, ministrul Economiei a anunțat că autoritățile sunt în prezent „în negocieri avansate cu un potențial investitor care să vină” și să mențină activitatea economică la Șantierul Naval Mangalia, în contextul exitului planificat al Damen holding din acționariat.
Este o temă extrem de complicată. Am discutat aproape zilnic cu potențiali investitori, cu reprezentanții angajaților, ai administratorului judiciar. În momentul de față suntem în negocieri avansate cu un potențial investitor care să vină și să închirieze tot ce înseamnă forța de muncă și facilitățile de acolo care va opera și automat va menține activitatea economică pentru a plăti salariile către oameni.
Din punctul de vedere al exitului Damen, am convenit împreună cu cei doi acționari, pentru că statul este acționar indirect la Șantierul Naval Mangalia prin Șantierul Naval 2 Mai, am căzut de acord pe exitul lor, pe o negociere directă între potențiali investitori pentru preluarea activelor și a datoriilor Damen Holding, care este și acționar și creditor majoritar”, a explicat Ivan.
(Citește și: ”CE va aloca finanțări de 615 mil. euro pentru cele trei mine de grafit, magneziu și cupru din România. Bogdan Ivan: Reducem dependențele României și ale UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
