miercuri

27 martie, 2024

29 iunie, 2022

Miniștrii mediului din UE au decis, marți noapte, moartea motorizării auto cu ardere internă în 2035, prin aplicarea până atunci a normelor de eliminare 100% a emisiilor poluante a acestora. Măsura face parte din  pachetul legislativ „Fit for 55”, propus de Comisia Europeană pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze de seră până în 2030 față de 1990.

Cele 5 țări (Bulgaria, România, Slovacia, Italia și Portugalia), care ceruseră prelungirea vieții combustiei interne până în 2040, au acceptat compromisul de a sprijini poziția Germaniei. Aceasta a acceptat termenul 2035, cu condiția ca, până în 2026, Comisia să evalueze dacă vehiculele cu propulsie hibridă, sau cele neutre privind emisia de CO2 (cu biocombistibili) satisfac cerințele climatice.

„Deocamdată, biocombustibilii (e-fuels) nu par să fie o soluție realistă, dar dacă producătorii vor putea demonstra contrariul, vom fi deschiși”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei și responsabil cu implementarea Pactului Verde (Green Deal), citat de Euractiv. România este dependentă de comenzile auto din Germania, dar perspectiva producție de mașini cu motorizare hibridă la Pitești și Craiova este incertă.


Italia a obținut, totuși, o prelungire a termenului  pentru mașinile de nișă precum Ferrari și în general pentru companiile care produc cel mult 10.000 de mașini pe an.

România va beneficia de Fondul social climatic, pentru consumatorii vulnerabili de energie

Se va constitui Fondul social climatic pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili de energie, a celor casnici, dar și a micro-întreprinderilor și utilizatorilor serviciilor de transport, în perioada 2027 – 2032.

De fapt se vor compensa scumpirile produse de introducerea taxei pe carbon la încălzire și transporturi.

România va beneficia de aproape 6 din cele 59 de miliarde de euro ale Fondului, iar 35% din acești bani vor compensa o taxă de (probabil) 0,5 – 1 leu pentru emisii de carbon atât pe încălzire cât și pe emisiile din transporturi, potrivit ministrului român al Mediului, Tánczos Barna, citat de Digi TV.


Fondul va fi alimentat cu veniturile generate de noua piaţă a certificatelor de poluare, extinsă la locuinţe şi transporturile rutiere, dar detaliile în această privință ca și în altele rămân să fie precizate.

17 ore de negocieri pentru ajunge la o poziția comună

Înlocuirea motoarelor cu ardere internă se adaugă altor măsuri menite să reducă gazele de seră cu echivalentul a 310 milioane de tone de CO2, au decis miniștrii Mediului reuniți la Luxembourg pentru a stabili poziția comună a Consiliului UE în negocierile cu Parlamentul European.

Propriile negocieri ale miniștrilor au durat 17 ore de dezbateri, potrivit Politico.

Reuniunea a încercat să se ajungă la un consens și privind reforma pieței certificatelor de emisii de carbon (gaze de seră, CO2) a UE, obiectivele pentru absorbția de carbon, obiectivele naționale de reducere a emisiilor.

(Citește și: „Fit For 55” se întoarce: Pachetul climatic va fi dezbătut de Parlamentul European”)

Fiecare țară din UE are, însă, propriile interese naționale, ar ambițiile climatice nu au crescut în condițiile războiului Rusiei din Ucraina  și ale scumpirii energie.

Corecții la reglementările pieței carbonului

Una dintre probleme este cea a creșterii prețului certificatelor (permiselor) de emisii de gaze de seră, pe care companiile poluatoare trebuie să le dețină. Și astfel, comunicatul Consiliului UE spune că:

  • a fost păstrată proporția reducerii cu 61% a emisiilor de gaze de seră până în 2030 în sectoarele acoperite de piața certificatelor (permiselor) de emisii (EU ETS), propusă de Comisie;
  • s-a decis o reducere unică a plafonului de alocări noi de certificatelor (permiselor) de emisii cu 117 milioane, și creșterea a ratei de plafonare cu 4,2% pe an;
  • a fost corectat mecanismul rezervei de stabilitate a pieței (MSR), prin care sunt retrase de pe piață un anumit volum de certificate, în cazul scăderii excesive a prețului acestora (ceea ce ar reduce rolul lor de stimulare a investițiilor în energie curată).
  • totodată, s-a stabilit și posibilitatea ca, prin același mecanism, să fie reîntoarse pe piață anumite cote de certificate, în cazul în care prețul acestora va crește „excesiv”. Mecanismul a fost prelungit până în 2023;
  • privind taxarea la frontieră a emisiilor de carbon prin mecanismul CBAM, Consiliul a aprobat propunerea de a reduce progresiv cotele gratuite pentru sectoarele vizate, pe o perioadă de 10 ani între 2026 și 2035, mai lent la început și accelerat până la sfârșitul acestei perioade.
  • Consiliul a cerut Comisiei să monitorizeze impactul CBAM, inclusiv asupra realocării emisiilor de carbon la export, și să evalueze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Fondul de modernizare

  • în ceea ce privește Fondul de modernizare, Consiliul a menținut creșterea volumului acestuia prin licitarea a încă 2,5 % din plafon, creșterea ponderii investițiilor prioritare la 80 % și adăugarea de noi sectoare eligibile;
  • Consiliul a decis extinderea listei statelor membre care beneficiază de Fondul de Modernizare;
  • Consiliul a introdus o măsură tranzitorie care le permite beneficiarilor Fondului să continue finanțarea proiectelor de gaze naturale în anumite condiții.

Problemele fundamentale ale reformei pieței certificatelor rămân însă aceleași.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: