joi

28 martie, 2024

5 ianuarie, 2011

Mii de etnici maghiari din ţările vecine vor cetăţenie ungară. Câteva mii de oameni din ţările vecine Ungariei au făcut deja cerere pentru a primi paşaport ungar, după intrarea în vigoare a noii legi a cetăţeniei ungare. Etnicii maghiari trăiesc în regiuni care au făcut parte, la un moment dat, din Ungaria. Foarte multe persoane au făcut cereri în acest sens la consulatele Ungariei din România. Un lider al comunităţii maghiare din România, Zsolt Szilagyi, a declarat pentru BBC că sute de mii de oameni vor cere cetăţenie maghiară în Transilvania. Câţiva politicieni slovaci au condamnat din nou legea ungară, Slovacia, ca şi România, având o minoritate importantă maghiară. Szilagyi spune că noua lege este în primul rând “simbolică” şi va ajuta comunitatea să primească “o autonomie mai mare şi drepturi culturale”. Făcând parte din UE ambele ţări, etnicii maghiari din România au putut să meargă la muncă în ţara vecină cu mult timp înainte ca această lege să intre în vigoare, dar cetăţenia ungară este o formă de “relaţionare simbolică”, o recunoaştere care vine după 90 de ani de când maghiarii trăiesc în afara graniţelor ţării mamă, reuşind să-şi menţină identitatea şi limba maternă. (BBC News)

Politicienii germani critică drepturile salariale “nejustificate” ale angajaţilor UE. Europarlamentarii germani se declară profund nemulţumiţi de cheltuielile UE şi de creşterea cu 3,7% anul trecut a salariilor eurocraţilor. Deşi sunt plătiţi, anual, cu salarii de şase cifre, 1.962 dintre funcţionarii publici europeni de top au beneficiat deo schemă de lucru extreme de flexibilă, la început destinată celor care câştigă mai puţin, cu funcţii de secretariat, apoi extinsă şi la ceilalţi angajaţi europeni. Conform acestui program, cei care lucrează cu 45 de minute mai mult în fiecare zi beneficiază de 24 de zile în plus de concediu pe an. Aceste zile libere se adaugă celor 24 de concediu annual, plus 7 zile de sărbători legale, plus, în 2011, 11 zile nelucrătoare, când instituţiile UE vor fi închise în perioada verii şi de Crăciun. Inge Grassler, europarlamentarul german din grupul creştin-democrat, care a dezvăluit aceste date, susţine că programul este prea flexibil şi fusese creat iniţial excluzându-i pe oficialii de vârf din UE, care nu trebuie să lucreze “după ceas”. (Telegraph)

Musulmanii nu sunt bine integraţi în Europa, consideră majoritatea francezilor şi germanilor. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul francez Ifop, 68% dintre francezi şi 75% dintre germani consideră că musulmanii nu sunt bine integraţi în societăţile lor. Pentru 40% dintre francezi şi germani, islamul reprezintă, în primul rând, o ameninţare. În Franţa, 42% dintre persoanele chestionate consideră că musulmanii sunt mai degrabă o ameninţare, alţi 22% îi văd ca pe un factor de îmbogăţire culturală, iar 38% dintre francezi spun că musulmanii nu reprezintă nici un avantaj,  dar nici un dezavantaj pentru ţara lor adoptivă. În Germania, 40% dintre respondeţi consideră islamul o ameninţare, 24% că religia lor este binevenită din punct de vedere cultural, 36% declarându-se neutri. Majoritatea celor interogaţi consideră însă că integrarea minorităţii musulmane nu a fost făcută pe deplin în cele două ţări. Circa 20% dintre francezi şi germani spun chiar că musulmanii nu sunt deloc integraţi, 48% dintre francezi şi 55% dintre germani îi consideră mai degrabă neintegraţi, în total fiind vorba despre 68% dintre francezi şi 75% dintre nemţi care consideră comunitatea musulmană insificient integrată în occident. (Liberation)


Companii europene cer sancţionarea Ungariei. Un număr de 13 companii europene cer Comisiei Europene sancţionarea Ungariei, care a implementat o serie de taxe pentru investitorii străini. Într-o scrisoare de cinci pagini adresată şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso,chiar la începutul preşedinţiei ungare a UE, 13 firme se plâng de impunerea unor noi taxe pentru companiile străine din Ungaria. Firmele cer oficialilor UE “să convingă guvernul de la Budapesta de importanţa existenţei unor condiţii legale stabile pentru investitori” şi să determine oficialii ungari să retragănoile taxe considerate incorecte. Deutsche Telecom, de exemplu, va avea de plătit taxe de circa 100 milioane de euro, în urma intrării în vigoare a noii legislaţii care încearcă să reducă deificitul bugetar al Ungariei (EuObserver)

Sute de susţinători ai creştinilor din Egipt, în stradă. Oamenii protestează faţă de explozia unei bombe, într-o biserică din Alexandria, în prima zi a anului 2011, atentat în care au murit 23 de persoane. Sutele de oameni au mărşăluit marţi seara, spre o biserică dintr-o suburbie a oraşului Cairo, fiind aştepaţi de un număr egal de poliţişti din forţele de securitate.  A fost prima noapte de la producerea atentatului, în care protestele nu au degenerat în violenţe, creştinii li musulmanii manifestându-şi nemulţumirea şi furia faţă de atacul de la Alexandria. (CNN)

Barack Obama se va întâlni, la Casa Albă, în 10 ianuarie, cu Nicolas Sarkozy. Franţa preiapreşedinţia Grupului G8 şi a Grupului economic G20, în 2011. Obama aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Sarkozy pentru a găsi soluţii de redresare economică şi crearea de locuri de muncă, anunţă Casa Albă într-un comunicat.Cei doi şefi de stat vor discuta despre diverse probleme ale politici externe şi de securitate. (CNN)

Preţul petrolului ameninţă însănătoşirea economiei globale, susţine o autoritate energetică. Cum preţul brut al petrolului a ajuns la 95 de dolari barilul, am ajuns într-o zonă periculoasă care ar putea afecta recuperarea economică pe plan internaţional, spune economistul şef al Autorităţii Internaţionale pentru Energie de la Paris. “Preţurile au intrat într-o zonă periculoasă şi ameninţă să devieze de la cursul său procesul de reconstrucţie economică”, spun Faith Birol. Consilierul guvernamental susţine că importurile de petrol au crescut pentru cele 34 de ţări membre ale OECD (Organizaşia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare) cu 200 miliarde de dolari anul trecut, ajungând la 790 de miliarde dolari la finalul lui 2010. “Nota de plată pentru importurile de petrol începe să fie riscant de mare. Acesta este un semnal de alarmă pentru ţările consumatoare şi pentru producătorii de petrol”, spune Birol.  (Guardian)


Un guvernator pakistanez, asasinat de garda sa de corp. Comunitatea internaţională condamnă uciderea guvernatorului provinciei Punjab din Pakistan, Salman Taseer, împuşcat de 26 de ori de către bodyguardul său, pentru că a declarat că se opune legilor blasfemiei. Taseer (66 de ani) era unul dintre politicienii liberali cunoscuţi din Pakistan, un membu important al partidului aflat la guvernare, Partidul Poporului Pakistanez (PPP). El i-a infuriate pe islamişti, recent, când a făcut apel pentru graţierea unei femei creştine condamnate la moarte pentru blasfemie. Numeorşi lideir politici din întreaga lume, printre care şi secretarul de stat American Hillary Clinton, regretă moartea lui Salman Taseer, care “a promovat toleranţa”. Pakistanul se află în 3 zile de doliu în memoria lui Taseer. (BBC News)

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: