fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul desemnat să formeze viitorul cabinet. Procedura. Ce obligaţii şi promisiuni moşteneşte

de Razvan Diaconu 6.2.2012

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, numele premierului desemnat, după consultările pe care le-a avut la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare, la 10 ore după ce Emil Boc a depus mandatul cabinetului său.

Actualul şef al Serviciului de Informaţii Externe a fost nominalizat de preşedinte să-şi negocieze majoritatea parlamentară şi să formeze viitorul cabinet.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost ministru de Externe în guvernul Tăriceanu, în ultimii doi ani de preaderare la Uniunea Europeană. A fost nevoit să demisioneze în februarie 2007, în urma unei controverse cauzate de arestarea unor muncitori români în Irak. Tăriceanu i-a reproşat atunci lui Ungureanu că a informat numai preşedinţia României despre situaţia muncitorilor, iar el, în calitate de premier, a aflat din presă acele informaţii.

Ulterior, a fost numit ca şef al Serviciului de Informaţii Externe şi validat de către Parlament în decembrie 2007.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii A.I. Cuza din Iaşi, este conferenţiar doctor.

Nominalizarea lui Răzvan Ungureanu are şi o dimensiune politică pe termen mediu: în cazul că premierul desemnat va trece prin parlament, ea înseamnă revenirea fostului ministru de externe în prim-planul politic, şi există analişti care văd în Ungureanu un puternic candidat la viitoarele alegeri prezidenaţiale.

Ungureanu: Prioritatea mea e stabilitatea economică şi politică

Mihai Răzvan Ungureanu a spus în scurta sa alocuţiune că prioritatea sa este stabilitatea economică şi politică a ţării.

El a declarat în acest sens că marţi dimineaţă va începe consultările cu partidele din actuala coaliţie de guvernare, pentru a pune la punct un program de guvernare şi pentru a-şi face cabinetul. “Opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta” – a spus Ungureanu.

Premierul desemnat a spus că va avea consultări şi cu opoziţia, pe problemele care ţin de interesul naţional şi de deciziile stategice pe care viitorul guvern la vrebui să le ia.

Procedura

După desemnarea de către prețedintele Traian Băsescu, premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu va trebui să se prezinte în fața Parlamentului cu un cabinet și cu un program de guvernare în termen de 10 zile, conform Constituției

Pentru a obține învestitura din partea Parlamentului, premierul, cabinetul și programul de guvernare trebuie să primească votul pozitiv de la cel puțin jumătate plus unul din totalșul senatorilor și deputaților, în ședință comună de plen.

Dacă guvernul este respins, președintele Băsescu trebuie să desemneze un nou premier.

Dacă, în maximum 60 de zile de la demisia lui Emil Boc din fruntea Guvernului, și al doilea premier desemnat va fi respins de Parlament, șeful statului dizolvă Legislativul, declanșându-se alegerile anticipate parlamentare.

Între timp, funcționarea guvernării este asigurată de premierul interimar – Cătălin Predoiu, care însă poate ocupa funcția doar 45 de zile, conform Constituției.

Ce obligaţii oficiale şi promisiuni de îndeplinit moşteneşte noul guvern

1. Absorbția fondurilor europene. Creșterea economică a României depinde în mare măsură de absorbția fondurilor europene. La cinci ani de la aderarea la UE, România a ajuns o cotă de 5,5% de abrobție a fondurilor structurale și de coeziune pe care le are la dispoziție în exercițiul bugetar 2007-2013. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, dădea luni ca exemplu Polonia, care a sistat programele de investiții din bugetul de stat, acolo unde se puteau atrage fonduri UE, pentru a obliga autoritățile să acceseze banii europeni. La rândul său, duminică, șeful delegației FMI la București, Jeffrey Franks, arăta că Progranul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, derulat pe bani de la bugetul de stat, ar putea crea probleme, dacă i se vor aloca bani peste limitările actualei ținte de deficit, de 1,9%, pe anul 2012.

2. Continuarea acordului cu FMI, CE și BM. Pe fondul crizei internaționale, Comisia Europeană, precum și cancelariile statelor membre au apreciat România pentru faptul că a aplicat măsurile cerute în acordurile cu FMI, CE și Banca Mondială, care au mai liniștit piețele financiare în privința României. Aceasta presupune păstrarea unui deficit de 1,9%, reforme şi găsirea surselor pentru o creştere de circa 2% faţă de anul 2011. Deciziile au însă costuri politice pentru orice guvern care le aplică.

3. Reforma companiilor de stat și instituțiilor publice. În cadrul acordurilor internaționale, Guvernul Boc a făcut disponibilizări masive în instituțiile și companiile de stat, a redus salariile din sectorul bugetar. Ceea ce nu a făcut în cei peste 1 an și jumătate de austeritate este să reformeze instituțiile publice și companiile de stat, să elimine clientela politică din funcii, să eficientizeze managementul, să impunăm profesioniști în funcții de conducere.

4. Privatizările. Până la alegerile parlamentare la termen din noiembrie 2012, în baza acordului cu FMI Guvernul trebuie să privatizeze: 20% din TAROM, 10% din Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Tarom, 15% din Romgaz, Transgaz, Transelectrica, pachet majoritar de acțiuni la Oltchim, de la complezele energetice Turceni, Rovinari, Craiova, Mintia, Paroșeni etc.

5. Organizarea alegerilor. Una dintre cele mai importante sarcini ale noului prim-ministru va fi delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare, precum și organizarea efectivă a alegerilor locale și parlamentare de anul acesta.

6. MCV și Schengen. Deși șansele de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție sunt reduse, viitorul premier are oricum o misiune dificilă în susținerea eforturilor pentru ca România să obțină evaluări pozitive privind justiția. Implementarea codurilor juridice va fi, mai departe, o sarcină a noului Guvern. De asemenea, demersurile diplomatice pentru aderarea României la zona Schengen în anul 2012 vor trebui susținute, în condițiile în care Olanda nu dă semne de revenire asupra deciziei sale de a respinge România.

7. Reforma în sănătate. Indiferent dacă premierul va fi tehnocrat sau politician, Guvernul său va fi unul de serviciu, care să guverneze până la alegerile parlamentare. Din acest motiv, sunt slabe șanse ca un astfel de guvern să mai facă demersuri pentru adoptarea noii legi a sănătății, însă va trebui să continue reforma începută în sistem: definitivarea co-plății la serviciile medicale de stat, introducerea cardurilor electronice pentru serviciile de sănătate, eliminarea a noi paturi de spital, după cum a cerut FMI, la cea mai recentă evaluare.

Promisiuni moştenite de la cabinetul Boc

1. Reducerea CAS. Fostul premier Emil Boc a promis, încă de anul trecut, reducerea contribuțiilor la asigurările sociale cu până la 3 puncte procentuale, pe partea angajatorilor, însă nu a reușit să o opereze.

2. Majorarea salariilor bugetarilor și a pensiilor. Potrivit Legii pensiilor, adoptate prin angajarea răspnderii Guvernului, toate pensiile din România trebuia să fi crescut cu rata inflației și cu jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. De asemenea, în 2010, când a tăiat cu 25% salariile bugetarilor, Guvernul susținea că măsura este temporară și se aplică până la finalul anului 2010, însă s-a aplicat parțial până în prezent. În bugetul pe anul 2012, Guvernul s-a angajat să analizeze din trimestrul II o eventuală majorare a salariilor bugetarilor și a pensiilor, dacă o va permite creșterea economică.

3. Taxarea averilor mari. UNPR a introdus în programul de guvernare al guvernului demisionar taxarea averilor de peste 450.000 de euro cu 1% pe an, timp de 3 ani. Măsura nu a mai fost susținută în parlament de coaliția de guvernare, însă UNPR a subliniat că în noul program de guvernare, al viitorului guvern, va insista pentru acest proiect.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2012

2 comentarii

  1. dimitrie adrian
    7.2.2012, 5:35 am

    “Opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta” – a spus Ungureanu.
    Aceasta afirmatie ar trebui sa o tratam cu o anumita rezerva tinand cont ca totusi omul a avut o perioada in care a fost membru supleant in CC al UTC.

    Corect, va fi un guvern de serviciu, pus doar sa acopere “golul” pana in toamna.

  2. Adi
    10.2.2012, 2:24 pm

    Nu stiu de ce, dar pare o miscare strategica din partea presedintelui. Oare de ce am impresia ca vor cadea capete mari in viitor? Seful serviciilor secrete, este cel care cunoaste cam toate urmaririle efectuate pe timpul ocuparii postului. Acum ca sef de guvern….e posibil sa scoata la iveala ”cateva” dosare de supravegheri efectuate…sau le va folosi drept santaj?:)))))))

Lăsați un comentariu


Europa

Bizarul Raportul pe Statul de drept în UE: Bulgaria, România și Austria au mai multe probleme decât Ungaria

Iulian Soare

Mai multe țări din Uniunea Europeană nu reușesc să atingă standardele minime ale blocului referitoare la principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența judiciară,… Mai mult

Europa

UE amenință cu blocarea accesului Londrei pe piețele sale financiare

Iulian Soare

Comisarul desemnat pentru Servicii Financiare, Mairead McGuinness (foto), a avertizat că Uniunea Europeană este pregătită pentru orice tip de Brexit, inclusiv la blocarea accesului sectorului… Mai mult

Digital

Digital Services Act – Restricții pe care Comisia le-ar putea impune marilor platforme online

Iulian Soare

Platformelor digitale mari li s-ar putea interzice utilizarea datelor pe care le colectează online, cu excepția situației în care vor pune la dispoziție aceste date… Mai mult

Stiri

Deschiderea anului universitar în pandemie / Ceremonie cu rectori, distanțare socială și promisiuni pentru Cultură

Vladimir Ionescu

“Studenții și profesorii au în față cel mai dificil an universitar din 1989 încoace”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la deschiderea oficială a anului… Mai mult

Stiri

BERD a înrăutățit prognoza privind evoluția economiei României în 2020 și în 2021

Vladimir Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Termenul de plată pentru obligațiile fiscale nu va fi prelungit după 25 octombrie

Raluca Florescu

Guvernul nu va prelungi termenul de plată pentru obligațiile fiscale după data de 25 octombrie, a declarat joi, Forin Cîțu, ministrul Finanțelor, într-o conferință de… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva, FMI: Criza COVID-19 oferă oportunitatea ”reparării” capitalismului

Vladimir Ionescu

Nouă șefă a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva (foto), a crescut în comunism, experiență care a determinat-o să aprecieze piețele libere și competiția. Acum,… Mai mult