Uniunea Europeană rămâne semnificativ în urma Statelor Unite și Chinei la capitolul investiții productive, potrivit unui raport publicat de McKinsey Global Institute, intitulat „Catalyzing Competitiveness: Where Investment Happens and Why”. Studiul, coordonat de Anna Kortis, Jan Mischke, Chris Bradley și alți cercetători McKinsey, folosește investiția productivă drept indicator principal al competitivității economice.
Uniunea Europeană a atras anul trecut investiții brute de 3,1 trilioane de dolari, mult sub cele 5,9 trilioane ale Chinei (peste 30% din PIB) și cele 5,1 trilioane ale Statelor Unite (17% din PIB).
Diferența se adâncește în termeni neți, adică după scăderea sumelor necesare înlocuirii activelor uzate: UE adaugă anual doar 400 de miliarde de dolari la stocul său de capital productiv, echivalentul a 2% din PIB, față de aproape 4% înainte de criza financiară din 2008. China adaugă net 4,4 trilioane de dolari (23% din PIB), iar SUA circa 1 trilion de dolari (4% din PIB).
Pentru a recupera decalajul, potrivit raportului, care reia și concluziile fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, Europa ar avea nevoie de 750-800 de miliarde de euro suplimentare anual, adică aproximativ 4,5 puncte procentuale din PIB — un obiectiv de care regiunea este, potrivit studiului, „departe”.
Situație eterogenă între statele membre
Cea mai mare economie a blocului comunitar, Germania, a văzut rata investiției nete scăzând de la circa 2% din PIB înainte de 2008 la doar 0,2% în 2024, pe fondul politicii bugetare de tip „Schuldenbremse”.
Alte state europene înregistrează însă rate mult mai ridicate: Polonia și România au rate nete de investiție de 6-8% din PIB, Portugalia 4,6%, iar Grecia 4,2%. Marea Britanie a suferit un declin mai moderat, parțial pentru că stocul său de capital era deja mai redus înainte de criză.
Raportul estimează că ritmul actual de investiții al UE-27 este compatibil cu o creștere economică de doar 1% pe an, iar în cazul Germaniei cu aproximativ 0,5%.

Niciun sector în care Europa să conducă
Analiza sectorială arată că Europa nu conduce investițional în niciun sector major la nivel global. China domină utilajele industriale (62% din investițiile globale), electronica (49%) și producția manufacturieră de bază (44%), în timp ce SUA conduc în tehnologia informației (53%) și serviciile financiare (51%). UE riscă, potrivit studiului, să piardă poziții tradiționale în industria auto, farmaceutică și utilaje.
Costuri mai mari pentru proiecte-cheie
Studiul compară „costul nivelat” pentru zece industrii de referință, de la energie nucleară la semiconductori. Un reactor nuclear nou construit în Franța costă, pe megawatt, de circa trei ori mai mult decât unul similar din China sau Coreea de Sud.
Dezvoltarea unei platforme noi de vehicul electric costă de trei-patru ori mai mult pentru un producător german decât pentru unul chinez, iar producția de semiconductori avansați este cu 40-50% mai scumpă în Germania decât în Taiwan sau China.
Printre cauze, raportul menționează costurile de construcție — oțel, ciment, forță de muncă — de aproximativ două ori mai mari în Europa decât în Asia de Est, precum și termene de execuție de până la trei ori mai lungi în cazul centralelor nucleare.
Prețurile industriale ale electricității în zona Rin-Rotterdam depășesc, în medie, 150 de dolari pe megawatt-oră, față de 50-55 de dolari în China și SUA. După închiderea strâmtorii Hormuz, în martie 2026, diferența față de prețul gazelor naturale din SUA a urcat la de cinci ori.
Birocrația adaugă costuri suplimentare: obținerea unui permis de construcție nerezidențial durează, în medie, circa 200 de zile în Germania, față de 60 de zile în SUA și 40 în China.
Un scenariu de recuperare parțială
Raportul testează un scenariu ipotetic în care o creștere de 30% a productivității muncii, o reducere de 10% a costurilor salariale indirecte și o convergență parțială a costurilor cu energia și echipamentele ar putea reduce decalajul de cost al Europei cu 30-60% față de cele mai competitive locații globale, fără a-l elimina complet.
Printre pârghiile propuse de McKinsey pentru companiile și guvernele europene se numără accelerarea proceselor de construcție, reducerea costurilor energetice, scurtarea timpului de lansare a produselor pe piață și, acolo unde decalajele rămân prea mari, măsuri de politică industrială sau comercială. Raportul complet este disponibil pe site-ul McKinsey Global Institute.
(Citește și: ”Comparații în context european. Problema cea mare a României: 78% din media UE la PIB/locuitor, și 86% la consumul individual efectiv. Ne salvează prețurile mici”)
***