fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

de Marin Pana 17.5.2017

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după mai puţin de jumătate de an de la preluarea conducerii şi să găsească justificarea unor măsuri economice riscante, aflate în curs de adoptare.

Alles gute, adică toate bune cum ar spune neamţul ? Nu, adică nein pe limba celor care au marcat o creştere de 1,7% -1,8% pe toate cele patru trimestre deja trecute şi au antrenat, prin simpla lor poziţionare de locomotivă a UE, sporuri în alte ţări ce apar procentual ca foarte bune. În creştere pe toată linia la cele trei ţări foste colege de bloc socialist şi actuale colege de regim valutar cu flotarea monedei naţionale, aflate acum în Uniune şi la care facem trimitere pentru comparaţie.

Mai întâi, precum în analiza zgomotelor care fac diferenţa între ce spune, de fapt, cineva, şi zgomotul de fond, să vedem ce au făcut Ungaria, Polonia şi Cehia în primul trimestru din 2017 şi ce concluzii putem trage. Ne bucurăm că suntem primii ca procentaj de creştere, dar, simultan, putem să observăm că NU NOI am avut cele mai mari avansuri.

Nici faţă de trimestrul precedent şi nici faţă de cele trei trimestre anterioare. În traducere, modificarea guvernării nu prea are de ce să îşi asume meritul unor rezultate economice care se văd în timp şi a căror sustenabilitate rămâne de verificat. Concret, ia să vedem datele oferite de Eurostat în condiţii comparabile :

Dacă ne uităm la seria celor mai recente patru trimestre care au trecut, mai degrabă putem spune că performanţa noastră ţine de inerţie şi de antrenarea în trendul regional, nu de abilităţile demonstrate în politica economică derulată.

Ungaria a avut un salt triplu de la un trimestru la altul în primul sfert al lui 2017 iar economia cea mai asemănătoare cu a noastră, cea poloneză, unul dublu în raport cu cea românească.

Desigur, rata deja înaltă de creştere din 2016 a României s-a constituit într-o bază de plecare care făcea mai dificilă o majorare decât în cazul celor trei ţări menţionate. Dar aici apare şi sintagma-cheie ”rata deja înaltă de creştere din 2016”. Adică fără legătură cu niciun program de guvernare pentru perioada 2017- 2020 ci, mai degrabă, cu măsuri luate prin 2014 – 2015.

De aceea, nici nu ar trebui unii să se apuce să distribuie cu sârg beneficii consistente bazate pe rezultatele obţinute deja de alţii, pe considerentul că vor reuşi şi ei să obţină creşteri economice similare cândva în viitor. Mai ales că măsurile pe care le prefigurează nu prea seamănă cu cele care au dat rezultate verificate în practică.

Cu sau fără politicienii actuali, România ar fi crescut oricum cu peste 5% în T1 2017 fără a fi o mare surpriză în context regional. Mai ales, dacă ne uităm mai atent la câteva elemente de calcul al PIB care au amplificat discret rezultatul şi este foarte posibil să fi dat întregul avans de jumătate de punct procentual faţă de media T2,T3,T4 2016.

Primul element apare chiar în comunicatul INS, “rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,3% la 101,1% “. În traducere, baza de raportare pentru trimestrul unu 2017, care este T1 2016, de-abia ce a fost revizuita in jos, ceea ce a mărit rezultatul din T1 2017.

Al doilea element, în România rezultatele economice sunt distribuite foarte inegal pe cele patru trimestre ale anului.

Primul trimestru aduce, de obicei, în jur de 20% din PIB-ul anual, în timp ce T4 ajunge undeva spre 32% – 33% din PIB. Or, reaşezarea făcută de INS a păstrat creşterea pe T2 din 2016 ( respectiv baza de raportare pentru T2 2017), dar a mărit rezultatele pentru T3 şi T4 din 2016 (altfel, nu mai ieşea, per total, creşterea economică de din 2016).

Ceea ce va face ca rezultatele consemnate pentru finalul anului curent, cu decalajul de procedură statistică, ce le va face accesibile deplin prin mai 2018, să fie mai mici decât dacă nu se făcea reaşezarea ce a amplificat primele date disponibie pe 2017. Or, la acel moment, măsurile bazate pe credinţa că vremurile bune de creştere vor continua, pe sistemul matematic al inducţiei incomplete (greşit logic), vor fi fost deja luate.

Al treilea element, aşteptăm ”cu emoţie” şi rezultatele nominale ale PIB calculat de INS, date care nu fost încă dezvăluite, pentru a vedea şi ce deflator a fost folosit pentru a ajusta PIB-ul în preţurile perioadei de bază şi a le converti în creşterea economică reală anunţată. Oricum ar fi, corelaţia dintre acest deflator şi rata inflaţiei este una directă. Iar inflaţia anuală apropiată de zero din primul trimestru al lui 2017 nu se va mai repeta în trimestrele 2, 3 şi 4.

Reamintim că, deja, în aprilie 2017, am urcat la +0,61% şi, deşi estimarea făcută recent de BNR pentru finalul anului a fost coborâtă de la 1,7% la 1,6%, partea care va fi ”rasă” din rezultatul PIB nominal, care va fi el atunci, va creşte considerabil. Apropo, vedeţi că aceeaşi estimare redusă recent a BNR arată o inflaţie de 3,1% pentru 2018 şi 3,4%, adică la limita superioară a ţintei de inflaţie de 2,5% plu/minus un punct procentual pentru 2019.

Una peste alta, este minunat că am înregistrat cea mai mare creştere din UE la începutul acestui an, dar din inerţie şi în condiţii speciale.

În plus, 5,7% brut la economie nu rimează cu creşteri salariale de 15% -20% şi nici cu aberanta majorare de pensii de 9% prevăzută pentru mijlocul anului, care ar majora cu 15% aceste venituri faţă de 2016.

Asta fără a mai menţiona schimbările fanteziste care se încearcă în impozite şi taxe.
Think again!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.5.2017

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    18.5.2017, 3:32 am

    Se pare că avansul de pe trim.I era uşor de anticipat dată fiind de ,,rata deja înaltă de creştere din 2016”. De fapt, cam toţi au previzionat acest lucru:

    https://cursdeguvernare.ro/estimarile-ins-pentru-t1-2017-economia-romaneasca-a-crescut-cu-57-serie-bruta.html

    Pe lîngă cei nominalizaţi în articol, multe alte instituţii inter-/extra-naţionale şi naţionale, publice şi private, analişti şi specialişti.

    Singurul lucru pe care nu-l ştiu/ l-am aflat e cît o să-şi mai producă efectele rata de creştere din 2016.

    Şi prostul de mine care credea că baza de raportare/referinţă înaltă scade din posibilitate/potenţialul de creştere rapidă.
    _________________________________

    Cineva de la CNP trebuie cu siguranţă demis. Nu ştiu dacă directorul sau altcineva, dar iată că prognoza, atît de (pe drept cuvînt) criticată, suspectată, chiar hulită, pe trimestrul I are o abatere de aproape 20% faţă de estimarea semnal (vezi pg.14):

    http://cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_iarna_proiect_buget_2017.pdf

    Şi cît mai repede demis, pentru că pentru trim.II abaterea ar putea fi mai mare. Să nu-l mai lăsăm să producă suspiciuni, critici, diferenţe de estimări, păreri şi opinii ale unora şi altora.
    ____________________________________

    Se ,,impune” citatul preferat: ,,înşală gros, că subţire nu se prinde”. Şi să aflăm dacă cineva, peste unul-doi ani, la anunţarea rezultatelor semi-/ definitive, n-ar trebui cumva să răspundă cumva penal.Cumva, am spus? Trebuia: Oricum?!
    ____________________________________
    Pur şi simplu, sunt Fascinat de analiza comparativă din tabel. Mai ales de concluziile acesteia. Văd pentru prima dată aşa ceva. Este, după părerea mea, o inovaţie în domeniu. Concurează orice teză de doctorat.

    Aflu de fapt că, la o creştere de numai 5,0-5,1%, Ro ar fi avut o evoluţie negativă. Şi mai aflu că procentul de creştere, dublu raportat la cel al Cehiei şi Portugaliei (faţă de care al căror PIB, alături de cel al Greciei, mai chibiţăm pe aici că-l vom depăşi în 1-2-3 ani) ne îndepărtează de, să-i zicem aşa, deziderat. Deci: ,,…NU NOI am avut cele mai mari avansuri”. Cu alte cuvinte: Rămînem tot mai în urmă!

    Bravo, d-le Marin! Ţineţi-o tot aşa!
    _____________________________
    Susţin teoria analiştilor şi specialiştilor postcomunicat date semnal, privind nesustenabilitatea mai ridicată a creşterii peste potenţial din trim.I a.c., faţă, de exemplu, de trim.I anul trecut. În timp ce în primele trei luni din 2016 comerţul (Sustenabilul) creştea cu două cifre,

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/com_amanunt_03r16.pdf

    iar producţia industrială (neSustenabilul) creştea cu un procent subunitar,

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipi03r16.pdf

    anul acesta neSustenabilul are un aport mai mare la creştere:

    http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa-view

    Evident că avem de-a face cu o (sau, dacă preferă cineva, Un) bulă care se va sparge în scurt timp.
    ____________________________________
    Înţeleg cu uşurinţă surprinderea multora privind rezultatul anunţat, cel de creştere pe trim. I, pentru simplul motiv că rezultatele privind IPI, publicate şi de INS şi de Eurostat joia trecută, cu excepţia zf.ro şi Muscalu la Digi 24, nu au fost preluate/relatate de nici o publicaţie cu ceva notorietate. Nici măcar de Agerpres, care publică pînă şi comunicatul unui şef de post de poliţie rurală.

  2. Protonic
    18.5.2017, 10:57 am

    Si de China se spunea ca are o crestere prea mare si nu este sanatoasa si uite unde a ajuns….acum nimeni nu mai spune nimic, speram ca aterizarea sa fie lina.

Lăsați un comentariu


Europa

Noul Pact pe migrație – Comisia Europeană renunță la cotele obligatorii dar impune forme alternative de solidaritate

Victor Bratu

Comisia Europeană prezintă miercuri propunerea legislativă a noului Pact pe migrație, într-o formulă de natură să reconcilieze pozițiile divergente pe acest subiect ale statelor membre.… Mai mult

Stiri

Averstismentele severe ale mediului de afaceri privind creșterile bugetare aprobate de Parlament

Adrian N Ionescu

Organizațiile mediului de afaceri sancționează sever deciziile rectificării bugetare aprobate marți de Parlament și avertizează asupra „pericolelor majore” pe care creșterea cheltuielilor le pune pentru… Mai mult

Europa

Facebook avertizează că și-ar putea închide operațiunile din UE, dacă i se interzice transferul de date către SUA

Iulian Soare

Facebook a avertizat că și-ar putea stopa operațiunile din Europa dacă autoritățile din Irlanda – unde compania americană își are sediul central din UE –… Mai mult

Stiri

România, al doilea mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, după Spania

Raluca Florescu

În 2019, în România erau crescute pentru sacrificiu aproximativ 10 milioane de ovine, ceea ce plasa țara pe locul doi în Uniunea Europeană în topul… Mai mult

Europa

China se angajează să devină neutră din punct de vedere a emisiilor de dioxid de carbon în 2060

Vladimir Ionescu

Xi Jinping (foto), președintele celui mai mare poluator din lume – China, a promis în cadrul unui eveniment al Națiunilor Unite că statul va deveni… Mai mult

Europa

Indicele PMI: Serviciile din zona euro, în scădere în septembrie

Alexandra Pele

Continuarea declinului indicatorului PMI din zona euro, realizat prin sondarea managerilor de achiziții, în septembrie consolidează argumentele în favoarea teoriei potrivit căreia reluarea activității și-a… Mai mult

Stiri

Concluzia avocatului general al CJUE: Înființarea Secției Speciale încalcă legislația UE

Mariana Bechir

Înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este contrară dreptului Uniunii, în opinia avocatului general al Curții… Mai mult