Reforma fiscală va avea un impact de 1,7% din PIB, respectiv 23 de miliarde de lei, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul PNRR, însă măsurile prin care se va ajunge la această sumă vor fi decise de viitorul guvern și coaliție de guvernare, a declarat joi ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
”Deci am menționat că reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat Planul Național de Redresare și Reziliență.(…) Se găsește în jalonul 207 acest angajament și România l-a transpus și în planul fiscal, unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB și valoarea acestui impact bugetar de 23 de miliarde de lei. Cum se va ajunge? Pe care cale se va ajunge la acest impact bugetar? Este decizia noului guvern și a coaliției de guvernare. Trebuie doar să ne gândim așa, că până la sfârșitul anului mai sunt șase luni, mă rog, șapte luni, că avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să producem, să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliției de guvernare, o decizie probabil a viitorului guvern. Am spus că avem ca și consecință a neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru reforma fiscală, pentru ca să nu fie aplicabile prevederile articolului 9 și 10 din regulamentul Comisiei Europene și să nu avem, să zicem, surprize neplăcute din perspectiva Comisiei Europene cu privire la măsurile pe care le va propune Consiliului ECOFIN”, a declarat Marcel Boloș, la finalul ședinței de Guvern.
Restructurarea cererilor de plată PNRR
Ministrul a oferit totodată o serie de lămuriri cu privire la renegocierea PNRR, mai exact a restructurării cererilor de plată. Marcel Boloș a precizat că ”este ultima renegociere care se permite statelor membre.”
”În această restructurare a cererilor de plată, din cele cinci cereri de plată care ar mai fi trebuit depuse, trebuie să regândim acest grafic încât să rămână cererea de plată patru cu suma de 5,7 miliarde euro brut și apoi – pe care intenționăm să o depunem în cursul lunii iulie – și mai apoi încă două cereri de plată, una spre sfârșitul acestui an și cealaltă la sfârșitul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, undeva în lunile iulie, august, astfel încât diferența care o mai avem de încasat de la Comisia Europeană, de aproximativ 18 miliarde de euro, să poată să intre în România, pentru că, așa cum am menționat, reprezintă sursa noastră de finanțare principală a investițiilor pe care le derulăm și mai ales a reformelor pe care le implementăm”, a detaliat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Obiectivul MIPE este ca, până la sfârșitul lunii mai, să închidă etapa de negociere tehnică a modificării Planului Național de Redresare și Reziliență.
”Apoi urmează etapele procedurale de discuție în comisiile de specialitate ale Comisiei Europene, lucru care, credem noi, că se va întâmpla în cursul lunii iunie și apoi decizia de aprobare să fie în luna iulie. Menționez că de această decizie depinde etapa următoare de depunere a cererii de plată numărul 4. Intenționăm ca, după luarea deciziei, într-un interval rezonabil de timp, să transmitem cererea de plată 4 la Comisie, pentru că este o sumă importantă, de 5,7 miliarde euro, de care România are nevoie și pe care ne bizuim pentru ca să o putem încasa. Sigur, după ce jaloanele și țintele sunt validate de către Comisia Europeană. Deci, închiderea discuțiilor cu experții tehnici”, a mai precizat ministrul.
Cererea de plată trei urmează să fie încasată până în data de 10 iunie
Totodată, Boloș a reamintit că cererea de plată trei urmează să fie încasată până în data de 10 iunie, parțial, respectiv 1,3 mld. euro din 2 mld. euro, diferența de 700 mil. euro, fiind aferentă celor trei jaloane neîndeplinite.
Mai exact, numirea conducerii AMEPIP (Autoritatea de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță pentru Întreprinderile Publice), ”care se găsește în termenul de șase luni pentru soluționarea numirii conducerii agenției și operaționalizarea acestea conformă cu jalonul pe care îl avem aprobat prin PNRR. Suma suspendată este de 400 de milioane de euro.” România mai are suspendate 299 mil. euro ”pentru numirea conducerii, respectiv a administratorilor, respectiv 43 de administratori la companiile din domeniul energiei pentru care suma suspendată este de 299 de milioane de euro.” De asemenea, 231 mil. euro sunt suspendate din cauza jalonului legat de pensiile speciale.
Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru politica de coeziune
Guvernul a adoptat joi o serie de măsuri pentru politica de coeziune de această dată.
România are alocați, prin politica de coeziune, 30 de miliarde de euro aferenți perioadei de programare 2021-2027. La această sumă, România a adăugat cofinanțare în valoare de 14 miliarde de euro, ”ceea ce face ca bugetul pentru investițiile prioritare ale României, fie că discutăm de infrastructura de autostrăzi, fie că discutăm de proiectele de infrastructură feroviară, fie că discutăm de dezvoltarea regională, face ca bugetul total de gestionat să fie de 44 de miliarde de euro”, a precizat Boloș.
”Acești bani trebuie să-i cheltuim până pe 31 decembrie 2029, sunt complementari cu Planul Național de Redresare și Reziliență și de aceea rămâne o prioritate, alături de Planul Național de Redresare și Reziliență, absorbția acestei sume consistente pentru dezvoltarea și modernizarea României, iar măsurile care au fost menționate privesc politica de coeziune și faptul că în cursul acestei luni și până la sfârșitul lunii trecute au fost trimise o parte din aplicațiile de plată în valoare de 1,8 miliarde euro. Noi, în acest context al politicii de coeziune cu cei 1,8 miliarde euro pe care urmează să-i încasăm, cel mai probabil în cursul lunii iunie, facem un pas important atât în ceea ce privește implementarea investițiilor, cum spuneam, dar și absorbția banilor europeni care a rămas o prioritate pentru guvernul interimar și pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României pe termen lung”, a detaliat ministrul.
(Citește și: ”Guvernul a aprobat renegocierea PNRR. Marcel Boloș: Obiectivul principal este să absorbim granturi de 13,1 mld. euro fără penalități”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, avocati, experti si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca voit irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare date nu sunt pusi sa plateasca daunele create).
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 35 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante.