fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Lucian Croitoru: Pentru ce a luat poporul român Premiul Nobel în economie

de Lucian Croitoru 4.7.2013

În ce crede poporul român mai mult atunci când vine vorba de rolul central în administrarea economiei? Crede poporul român mai mult în rolul central al politicienilor și al statului sau în rolul central al pieței?

Răspunsul poate fi dat din multe perspective. Se pot analiza reforme și indicatori economici și sociali, dar va fi greu de distins dacă ele reflectă credința politicienilor ajunși la putere sau a poporului. De asemenea, se pot face sondaje, dar ele ar reflecta mai degrabă ideile dominante în prezent, în strânsă legătură cu starea economiei. Este evident că, în timpul unei crize, publicul dorește intervenția statului, dar aceasta nu reflectă în mod necesar înțelepciunea testată prin secole a poporului român.

În opinia mea, această înțelepciune este depozitată în proverbe și zicători românești, care sunt foarte informative. Ele arată un popor care crede în economia de piață liberă, în care oamenii și firmele iau decizii libere respectând un set de reguli bune. Înțelepciunea astfel depozitată a trecut testul timpului, pe când ideile care promovează în prezent etatismul nu îl vor trece. Acestea din urmă sunt doar conjuncturale, reflectând atât influența anilor grei de comunism, cât și întârzierile cu care au fost promovate măsurile destinate refacerii economiei de piață.

Probabil că cel mai relevant pentru credința economică a poporului român este proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Aici sunt trei mesaje importante. Primul, în proverb este conținută informația că agenții economici planifică. Românul nu este, deci, haotic, cum se spune. „Socoteala” este aici bilanțul final al unei tranzacții planificate în interiorul firmei, și este rezultatul unui proces de alegere liberă.

Al doilea, piața liberă este ultima instanță care validează o „socoteală”. Dacă aceasta din urmă nu s-a potrivit cu cea din târg, atunci înseamnă că, de exemplu, s-a cerut mai puțină marfă decât a estimat agentul căruia i se aplică proverbul, și de aceea prețul este mai mic decât cel așteptat. Sau, pur și simplu, marfa nu s-a cerut și proprietarul a rămas cu ea.

În sfârșit, al treilea, proverbul menționat conține o concepție despre capacitatea omului de a estima viitorul mult mai realistă decât cea prezentă în unele modele care presupun existența anticipațiilor raționale privind evoluția unei variabile în viitor. În proverb, se recunoaște implicit că, în cele mai multe cazuri, nivelurile anticipate pentru unele variabile nu sunt egale cu cele actuale. Dacă ar fi invers (adică egale), probabil că nu am fi depozitat în înțelepciunea populară un proverb care să menționeze nepotrivirea dintre nivelurile anticipate și cele actuale.

Recunoașterea profundă de către poporul român a rolului esențial al pieței libere rezultă și din proverbul „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești”. Acest proverb indică ideea de disciplină a pieței. Una din legile economiei de piață este aceea că cei care câștigă iau profiturile, iar cei care pierd trebuie să plătească, inclusiv prin ieșirea de pe piață. Conform proverbului, salvarea întreprinderilor cu pierderi de către alte entități duce la dispariția celor din urmă. Acest proverb arată că restricțiile bugetare trebuie să fie tari pentru ca societatea să progreseze. Cu alte cuvinte, poporul român nu tolerează indisciplina finaciară. O societate care salvează ex post entitățile cu pierderi se prăbușește.

Amânarea clarificării drepturilor de proprietate și politicile populiste i-a făcut pe mulți dependenți de ajutoare. Dar, în fibra sa, poporul român apreciază munca. Sunt foarte multe proverbe care arată că munca este benefică în multe privințe, inclusiv pentru sănătate și plăcere. Dintre toate, proverbul „După muncă și răsplată” arată cel mai clar că este în spiritul poporului român să aibă ceea ce muncește, nu să aștepte să i se dea. Nici nu prea are de ce să aștepte din moment ce „Bogatul nu-i crede săracului”. Efortul personal este foarte apreciat („Munca e brățară de aur”) și trebuie să fie criteriul principal de stratificare pe clase de bogăție a societății.

Am văzut în SUA români care s-au remarcat și au ajuns în poziții de conducere, atât în sectorul public cât și în cel privat. Toți românii pe care i-am cunoscut acolo munceau intens, cu plăcere și erau respectați. Din discuțiile cu ei mi-am dat încă odată seama de importanța guvernanței, pe care poporul român a captat-o în proverbe ca „Stăpânul învață sluga hoață„ sau „Peștele de la cap se strică”. Odată ce românii își dau seama că regulile sunt respectate de toți (adică „Unde-i lege nu-i tocmeală”) și că filozofia de tipul „lasă, că merge și așa” este respinsă, ei se pun pe treabă și devin foarte competitivi pe piețele în care operează, indiferent de țară. În aceste proverbe este indicația despre regulile bune spre care aspiră poporul român.

Poporul român are o concepție sănătoasă și despre crize și ciclul economic. ”Cine nu riscă nu câștigă” este un proverb care îndeamnă la asumarea riscului, fără de care capitalismul nu ar exista. Dar prea mult risc nu este bun, căci ”Cine aleargă după mai mult pierde și puținul pe care îl are”. Este exact descrierea situației unor persoane care au cumpărat acțiuni ieftine pe Bursă în timpul boom-ului economic și au tot amânat marcarea câștigurilor până au pierdut tot. Aceste două proverbe împreună arată că poporul român știe că forțele care mișcă ciclul finaciar și pe cel de afaceri sunt euforia (care te împiedică să îți asumi riscuri moderate) și panica.

Sunt în proverbele și zicătorile românești și învățături despre cum trebuie să te comporți pentru a face față ciclicității economiei. Proverbul „Strânge bani albi pentru zile negre” îndeamnă la prudență și prevedere în perioada de boom. Dacă ar fi urmat acest îndemn nu pentru că venea de la FMI, ci pentru că este transmis de poporul român prin secole, în perioada 2005-2008, politica fiscală nu ar mai fi fost constrânsă de realități să fie contracționistă după criză (prociclică) și ar fi putut ajuta la ieșirea din criza actuală.

Sunt în înțelepciunea populară românească și unele „premii Nobel”. De exemplu, poporul român spune că ”Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”. Jan Tinbergen, primul laureat al premiului Nobel (1969) alături de Ragnar Frisch, spune că nu poți atinge două obiective cu un singur instrument. De asemenea, Edmund Phelps și Milton friedman (1968) au arătat, în mod independent unul de celălalt, că nu poți să faci un compromis sustenabil între rata șomajului și inflație. Cu alte cuvinte, poporul român le-a spus bancherilor centrali și guvernelor cu mult timp înaintea lui Timbergen, Phelps și friedman că nu pot controla și inflația și șomajul cu un singur instrument.

Deși pare întotdeauna la îndemână, înțelepciunea din proverbe și zicători are un mare dușman în conjuncturile imediate. Contrar așteptărilor, în momente de răscruce, cum este și criza economică actuală, oamenii nu apelează la înțelepciune. În timpul crizelor este multă confuzie și incertitudine, iar credințele și teoriile urmate înainte de criză sunt găsite vinovate și repudiate, iar înțelepciunea este uitată.

Așa se întâmplă în prezent și în România. Cei mai mulți au ajuns să nu mai aibă încredere în piețe și cer un rol mai mare pentru stat. Sub imperiul conjuncturilor imediate, ei sunt convinși că această schimbare este bună. Totuși, ea este o abatere de la drumul pe care poporul român l-a pus în lumină prin proverbe și zicători pentru a fi urmat atunci când confuzia și incertitudinea vor predomina. În timp, cu înțelepciunea multor crize depășite, aceste proverbe și zicători scrise în limbaj aproape arhaic pun în centrul administrării economiei mecanisme și instrumente care în cuvinte moderne înseamnă piață, alegeri libere individuale, efort personal, muncă eficientă, plan de afaceri, lege egal aplicată, disciplină finaciară etc. Știm din experiență că toate acestea pălesc dacă rolul central în administrarea economiei li se dă politicienilor și statului.

***
Lucian Croitoru este consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.7.2013

7 comentarii

  1. Doruletz
    5.7.2013, 9:00 pm

    Domnul Croitoru e singurul publicist roman(publicist referindu-ma strict la ce publica pe site-ul asta) cu pareri economice de dreapta foarte calificate. Pacat ca nu e politician. Ar balansa cu succes pe toti ceilalti, care gijiie mai mult sau mai putin de la stinga.

  2. I.Ionita
    6.7.2013, 7:26 am

    Totusi domnule Croitoru, cei care sustin iesirea totala a statului din economie-statul nu trebuie sa mai aiba cat de cat un rol de agent economic- pe motivul ca este un prost manager, dupa parerea mea gresesc. Nu statul este un prost manager ci conducatorii sai. Cazul Combinatului metalurgic de la Galati este tipic. De unde erea o gaura neagra pentru bugetul tarii, dupa un an de la privatizare a trecut pe profit. Statul nu ar fi putut aplica managementul pe care indianul le-a aplicat? Ba da, dar nu a vrut, interesele politicienilor a fost sa profite de acest combinat in scopuri personale, de aceea nu au eliminat firmele capuse care l-au saracit. Daca vindem toate activele, realizate cu mari privatiuni din partea romanilor, din ce se mai constituie bugetul, din impozite?? Ce fel de tara este aceea al carui buget se bazeaza doar pe impozite. Si situatia nu se reduce doar la aspectele economice.

  3. Liviu Mantescu
    10.7.2013, 4:25 pm

    Domnul Croitoru a omis un proverb mult folosit mai ales in zonele de munte: nu poate face statu, ce poate face satu. Acest proverb ne trimite la traditia corporatista, obsteasca daca vreti, a activitatii economice la romani. Drepturile de proprietate individuala nu trebuie privite ca un medicament atotvindecator, ca un panaceu, ci trebuie avut mereu in vedere traditia activitatilor economice dintr-o zona data. Iar Romania are norocul unui corporatism taranesc autentic, inscris in drepturi de proprietate mai intai cutumiare si apoi validate, pe incetul si nu pe de-a intregul, de autoritaile statului. Vorbim aici de obstile razasesti din Vrancea, Buzau si Suceava, de cele de mosneni din Prahova, Valcea, Gorj si Olt, de Comunitatile de Avere din Caras-Severin si Mehedinti, de Comunitaile Graniceresti din Bistrita si Fagaras, de Composesoratele Secuiesti, ce mai… de o parte si de alta a tot lantului Carpatic. Traditia corporatista romaneasca bazata pe proprietatea comuna a satelor poate conduce la miracole economice daca este bine organizata si integrata corespunzator in piata nationala si transnationala. Un exeplu graitor de dinainte de razboi: Novaci, Gorj. Aici, un tanr doctor in drept pe nume Dumitru Brezulescu, fiu al satului, infiinteaza o banca sateasca ce avea sa faca istorie in cooperatia de credit romaneasca: Banca Gilortul. Si exemple mai sunt…

  4. ggigel
    16.7.2013, 2:59 pm

    Incredibil de frumos!
    Mai mare adunatura de esentialisme, profunda neintelegere si lipsa totala de cunoastere nu am mai citit de mult!

    Poporul roman pare o chestie monstruoasa si sinistra dupa domnul Croitoru. Daca, dau un exemplu la intamplare, intelepciunea lui Milton Friedman este de gasit, protocronist, la poporul roman – care apreciaza piata libera cel putin de pe vremea dacilor daca nu cumva de prin paleolitic, singura solutie este genocidul.

  5. Eminescu
    3.8.2013, 10:31 am

    Un articol ce arata ca si cei mai bolnavi fundamentalisti de piata, Milton Friedman wannabes trebuie sa cada la ce numesc ei drept populism, adica sa iasa din delir si sa stabileasca o legatura politica inspre oamenii obisnuiti, pina ajung la putere sa le-o dea iar in cap cu austeritatea si sfirsitul statului bunastarii. Pe principiul, neanalizat in aceasta mosta de autism, dar devenit principiu de conduita la neocon ‘Draga, draga pin’ti-o baga!’

    Si poate se apleaca domnul Croitoru si asupra zicalei ‘Fa ce zice popa, nu ce face popa!’ daca tot lucreaza la stat, care, nu-i asa e evil…

  6. Mihnea Blidariu
    9.8.2013, 11:13 am

    Domnule Coritoru, tin sa va multumesc! Am ras cu lacrimi!!! Si asa, un proverb pentru traditia capitalista a calcarii pe cadavre in numele profitului, foarte la moda in Romanica noastra de azi: “Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea”. Cu trimitere directa la proiectul de la Rosia Montana si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica (pe care, ce sa vezi, si “dreapta” si “stanga” romaneasca le iubesc de nu mai pot…). Ah, si o vorba de la bunica din Bucovina: “O vorbit si Ion, ca si el e om!”

  7. Doru
    12.8.2013, 6:24 pm

    Imi permit sa repet ca domnul Croitoru are un discurs de dreapta coerent si rational. In engleza probabil ca m-ar irita foarte tare pt ca de multe ori suna ca opinions de la WSJ sau Fox news. In romana aduce un aer de prospetime, comparat cu balmajelile(ca discursuri nu sint) ale celorlalti politicieni, de un populism aiuritor.

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult