UPDATE ora 10:00 Centralizarea AEP a 99,95% dintre voturi arată o diferență de 1.461 voturi între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, în favoarea președintelui USR.
UPDATE ora 09:30: După numărarea a 98% din voturi, Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu, având 434 de voturi în plus. Mai sunt de centralizat circa 240.000 de voturi, în special din Diaspora, unde Călin Georgescu și Elena Lasconi sunt principalii favoriți.
Numărătoarea voturilor:
Călin Georgescu: 2.117.755
Elena Lasconi: 1.769.483
Marcel Ciolacu: 1.769.049
UPDATE ora 04:30:
Numărătoarea voturilor:
Călin Georgescu – pe primul loc cu 2.037.554 de voturi, la mare distanță de Marcel Ciolacu, cu 1.756.933 de voturi.
Elena Lasconi se apropie de Marel Ciolacu – cu 1.669.668 voturi.
***
Exit-poll-urile anunțate la ora închiderii urnelor, 21,00, dau certitudinea pentru un singur candidat de turul 2 al prezidențialelor: Marcel Ciolacu – creditat cu circa 25% din voturi.
Clasamentul următorilor 3 este, însă, foarte volatil,până la finalizarea numărătorilor, întrucât în dispora s-a votat masiv (peste 600.000 de voturi), iar diaspora nu e prinsă în sondajele exit-poll.
Clasametul anunțat de institutele de sondare:
CIRA-AVANGARDE:
Marcel Ciolacu – 25%
Elena Lasconi – 18%
Călin Georgescu – 16%
George Simion – 15%
Nicolae Ciucă – 14%
CURS:
Marcel Ciolacu – 25%
Elena Lasconi – 18%
Calin Georgescu – 16%
George Simion – 14%
Nicolae Ciucă – 13%
Apropierea candidaților pentru poziția a doua – e vorda de 4 nume, cu 4% între primul și ultimul – are nevoie si de numărătoarea de la București, acolo unde rezultatele vor veni mai greu, dat fiind că s-a votat și pentru referendum.
***
Duminică, 24 noiembrie, se desfășoară turul I al alegerilor prezidențiale, cu votul în străinătate început deja de vineri. Cum sondajele arată că niciunul dintre competitori nu va atinge peste 50% dintre voturi, turul al doilea va fi organizat pe 8 decembrie, la o săptămână după alegerile parlamentare.
Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că România va avea, începând cu decembrie 2024, un al cincilea președinte postdecembrist.
Cine candidează
La turul I al alegerilor prezidențiale sunt înscriși 14 candidați. Ordinea de pe buletinele de vot este:
- Poziția nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România
- Poziția nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor
- Poziția nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
- Poziția nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Național Liberal
- Poziția nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziția nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
- Poziția nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
- Poziția nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Națională
- Poziția nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
- Poziția nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forța Dreptei
- Poziția nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
- Poziția nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
- Poziția nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român
- Poziția nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale
De precizat: Candidatul Forța Dreptei, Ludovic Orban, s-a retras din cursa prezidențială cu o săptămână înainte de alegeri, anunțâns sprijin pentru candidatul USR, Elena Lasconi
Ce spuneau sondajele de opinie preelectorale
Sondajele de opinie publicate în ultimele săptămâni îl clasau, fără excepție, pe Marcel Ciolacu pe primul loc în preferințele electorale, cu scoruri în jur de 25%.
Lupta pentru locul doi se dă între trei competitori: George Simion, Elena Lasconi și, la ceva distanță, Nicolae Ciucă.
Sondajele arată și trendul pe care se plasează competirorii: Marcel Ciolacu pe trend de scădere, George Simion staționar, și Elena Lasconi și Nicolae Ciucă în creștere.
Alegeri speciale în București: prezidențiale și referendum
În București, este organizat și un referendul în paralel cu turul I al alegerilor prezidențiale. Referendumul a fost impus de primarul general.
Cele trei întrebări la care bucureştenii sunt aşteptaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU”
- „Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?”
- „Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită Autorizaţiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?”
- Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?”.
Această ultimă întrebare a fost impusă de consilierii generali PSD.
Câți români votează
Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru alegerea Preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024 este 18.008.480 de cetăţeni, conform Autorității Electorale Permanente (AEP). În străinătate, sunt aproape un milion de români cu drept de vot la acest scrutin.
Prezența la urne poate fi urmărită în timp real pe site-ul AEP – AICI-LINK Aplicație.
Biroul electoral pentru voturi prin corespondență (facilitate oferită românilor cu domiciliul în străinătate care s-au înregistrat în prealabil pentru acest tip de vot) contoriza vineri seara un număr de 3.891 voturi exprimate.
Programul în secțiile de votare
Secțiile de votare sunt deschise duminică între orele 7.00 şi 21.00. Există posibilitatea prelungirii votului până la ora 23:59, pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
În diaspora, votul s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, începând de vineri.
Unde se poate vota
Alegătorii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, pe liste permanente, la secția unde au fost arondați (repartizați/împărțiti pe zone pentru o mai bună administrare), sau în orice altă secție de votare, în afara localității, unde au reședința ori domiciliul, pe liste suplimentare.
În străinătate au fost înfiinţate 950 de secţii de votare, cu 35 mai multe faţă de cele 915 organizate cu ocazia procesului electoral din 9 iunie 2024, în care au fost aleşi reprezentanţii României în Parlamentul European.
În țară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
(Citește și: ”Ludovic Orban iese din cursa prezidentiala și o susține pe Elena Lasconi”)
***