Camera Deputaților a adoptat luni proiectul de lege privind implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri referitoare la perimetre petroliere offshore.
Lucrările în comisiile de specialitate nici nu se terminaseră la ora la care, tot luni, liderul partidului de guvernământ a prezentat ce modificări trebuie făcute la proiectul trimis de guvern și aprobat de Senat.
Modificările anunțate de Liviu Dragnea au fost aprobate apoi de Camera Deputaților:
- eliminarea creditului fiscal, prin care operatorilor offshore li s-ar fi restituit sumele percepute de autoritățile publice în plus față de sumele care ar fi fost datoare în conformitate cu legea;
- reintroducerea impozitului de veniturile suplimentare, progresiv pe diferite praguri de prețuri de vânzare, până la 50% pentru vânzările la peste 190 lei/MWh;
- tranzacţionarea a jumătate din producția de gaze pe piața din România.
Au mai fost adoptate și:
- păstrarea redevențelor la nivelul actual pe o perioadă de 30 de ani plus 15 ani de prelungire automată;
- obligația concesionarilor offshore de a avea 25% din angajați angajați români;
- obligația concesionarilor de a achiziționa bunuri și servicii de la operatori economici din România și spațiul Uniunii Europene, în condiții echivalente tehnice și de preț;
- limitarea deducerii investiţiilor în segmentul upstream la 60% din totalul veniturilor suplimentare;
- restricții privind traversarea plajelor de către echipamente;
- avize de urbanism suplimentare;
Ședința Camerei a fost condusă de deputatul Florin Iordache, în absența președintelui Liviu Dragnea, care a venit doar să voteze.
Legea a fost adoptată cu 175 devoturi pentru, 30 împotrivă și 30 de abțineri.
Companiile petroliere sunt nemulțumite
„Evaluarea noastră, după ce am asistat la dezbaterile de astăzi, este de creştere semnificativă a regimului fiscal care ne este aplicabil. Fiecare investitor va trebui să ia decizia proprie cu privire la investiţia sa. Dacă înţelegerea noastră este corectă, ceea ce aţi dezbătut astăzi va face mult mai dificil pentru fiecare investitor să îşi ia decizia de investiţie”, a declarat Richard Tasker, şeful ExxonMobile România, preşedintele asociaţiei operatorilor de offshore, citat de Agerpres.
„După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici, ne îndepărtăm de a adopta o decizia finală favorabilă de investiție”, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
Declarațiile au fost făcute înainte de votul în plen, în care a fost, totuși adoptată menținerea redevențelor la cota actuală.
ExxonMobile și OMV Petrom sunt concesionarii unuia dintre, probabil, cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră și ar urma să ia decizia de investiție în exploatare în toamnă.
Divergențe
Negocierile cu operatorii offshore se poartă de circa doi ani și, mai intens, de anul trecut.
Totuși, experții în materie apreciază că modul în care au fost purtate de autoritățile române nu ar fi exprimat dorința de a se ajunge la un echilibru între nevoia statului de a se evalua corect valoarea resurselor și nevoia de stimulente rezonabile pentru investiții.
(Citiți și: „Legea offshore” – amânată din nou, chestiunea exploatării gazelor din Marea Neagră rămâne suspendată)
Dintre divergențe se remarcă:
- obligația vânzării în România a unei părți din producție în România, susținută explicit de șeful PSD Liviu Dragnea, pentru care această problemă ar fi o „frământare mult mai mare” chiar și decât decât Codul Penal. Unul dintre amendamentele în consecinţă prevedea că de la 1 ianuarie 2019, minim 50% din cantitățile de gaze contractate într-un an să fie tranzacționate pe bursa din România.
- obligația ca titularii acordurilor offshore să cumpere bunuri și servicii de la companiile cu capital autohton de cel puțin 25%. Companiile petroliere spun că obligația contravine Tratatului UE și, pe de altă parte, și fără lege, numărul angajaților români depășește chiar și 70% în unele cazuri.
- amenzile pentru nerespectarea unor prevederi tehnice referitoare la lucrări ar fi prea mici, potrivit unor analiști: Între 1000 si 100.000 de lei. Daca nu respecta autorizatiile, plateste tot atat”, a remarcat Otilia Nuțu, politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum.
Cât se va pierde din efectele investițiilor asupra economiei?
Estimările Deloitte România spun că din ar urma să fie extraşi 170 miliarde de metri cubi de gaye naturale.
Investițiile în exploatarea zăcămintelor românești din Marea Neagră și exploatarea lor ar fi putut aduce la bugetul de stat venituri suplimentare de peste 26 de miliarde de lei până în 2040 și noi locuri de muncă, potrivit unui studiu al Deloitte.
Premisa studiului a fost însă menținerea menținerea regimului fiscal în general valabil la data semnării concesiunilor.
Decizia de investiție a operatorilor offshore va trebui însă să țină seama de noile prevederi ale legii.
Efectele inițiale:
- Redevențele ar fi urmat să sporească veniturile bugetare cu 5,5 miliarde de dolari.
- Totodată, valoarea producției de bunuri și servicii, generată adițional de realizarea proiectelor offshore, ar urma să se ridice la peste 71 de miliarde de dolari.
- Numărul mediu anual de angajați în proiectele offshore ar urma să fie de 30.605 pe toată perioada (aproape 704.000 de „ani-om”.
- Cheltuielile de capital (CAPEX) cumulate pe upstream offshore sunt estimate la 15,7 miliarde de dolari, din care 54% la intern.
Altfel spus, un miliard de dolari de investiție internă în proiecvtele offshore ar trebui să genereze un plus de 3 miliarde de dolari la PIB anual, 1,9 miliarde de dolari venituri la bugetul de stat și 2.198 de locuri de muncă, potrivit studiului citat.
Studiul a fost realizat la cererea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră
