Noua lege a Integrității îndeplinește condițiile reformei impuse de Comisia Europeană, chiar și cu foarte controversatul amendament Dominic Fritz, astfel încât cele aproape 800 de milioane de euro pentru acest jalon PNRR nu se pierd, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
„Legea Integrității a creat o dezbatere publică…cu acel amendament, nu mai stau să reiau. Ea îndeplinește condițiile reformei”, a spus Pîslaru.
Întrebat dacă îndeplinește chiar și cu acel amendament care-l vizează pe Fritz, ministrul Pîslaru a răspuns că da, în condițiile în care bifează recomandările de constituționalitate, cum spune CCR.
„Din perspectiva cerințelor avute, legea îndeplinește condițiile Comisiei Europene…Bifează recomandările pe care le aveam pe fond”, a afirmat Pîslaru, subliniind că indicațiile erau ca legea să respecte condițiile de constituționalitate și să poată fi promulgată.
Astfel, a apreciat Pîslaru, în mare Guvernul Bolojan și-a făcut treaba în ce privește reformele asumate prin PNRR, subliniind că în prezent programul este la 75% pe partea de finanțare nerambursabilă accesată de România și că până la final „Bolojan va reuși să-l ducă la 90%”.
Motivarea CCR privind „amendamentul Fritz”: Neretroactivitatea legii are „o valoare absolută”, dar legea nouă nu se aplică personal, ci ”funcției viciate”
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională prevederea din noua Lege a integrității care permite încetarea de drept, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a funcției, demnității sau mandatului aleșilor declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese.
Deși admite că principiul neretroactivității legii civile „este de rang constituțional și are o valoare absolută”, CCR spune că legea nouă poate fi aplicată efectelor viitoare ale unor situații juridice născute sub legea veche, dar care nu s-au consumat încă.
În cazul funcțiilor publice, conflictul de interese sau incompatibilitatea continuă, potrivit CCR, să afecteze integritatea, autoritatea și imaginea funcției. Prin urmare, legea nouă nu ar sancționa retroactiv fapta veche, ci ar reglementa efectele viitoare ale unei situații juridice încă neconsumate, susțin judecătorii.
Prevederea îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în conflict de interese.
(Citește și: Motivarea CCR privind „amendamentul Fritz”: Neretroactivitatea legii are „o valoare absolută”, dar legea nouă nu se aplică personal, ci ”funcției viciate”. Opinia separată)
****
Urmărește-ne pe Google News
